Satul din România în care aproape toţi locuitorii au acelaşi nume. Ce au făcut cei de la primărie pentru a-i deosebi
România nu duce lipsă de locuri inedite, chiar unice în lume, fie că vorbim despre minuni ale naturii sau descoperiri arheologice. Există însă un loc a cărui unicitate este dată de oamenii care trăiesc acolo. Vorbim despre satul în care aproape toţi locuitorii au acelaşi nume. Ce soluție au găsit cei de la Primărie pentru a-i putea deosebi.
Într-un sat din România, aproape toţi locuitorii au acelaşi nume
Nu este nicio glumă, există un sat în România în care aproape toți locuitorii au același nume și nu orice nume, ci unul cu o mare însemnătate istorică.
Este realitatea oamenilor dintr-un sat din județul Neamț. În jur de 300 de persoane din comuna Bicazu Ardelean, situată aproape de limita teritorială cu judeţul Harghita, poartă cu mândrie numele Țepeș. Cei mai mulți dintre aceștia locuiesc în Ţepeşeni, un cătun care o vreme a fost recunoscut ca sat distinct, alături de satul de centru (Bicazu Ardelean), Telec şi Ticoş.
Pentru a putea fi deosebiți mai bine, pe cărțile de identitate a mai fost trecut încă un nume, plus prenumele. Cu toate astea, se întâmplă ca pe aceeași uliță să fie cel puțin două persoane cu același nume, o adevărată provocare pentru poștaș!
„Avem Ţepeş Greuruş, Ţepeş Nica, Ţepeş Bobescu, cum o fost, Dumnezeu să-l ierte, domnul primar. Se întâmplă foarte des să ne confunde poştaşul. Vecinul meu este tot Ion Ţepeş Greuruş şi e numai cu un an mai mic decât mine. Suntem trei Ţepeş Greuruş, dar amenzile de la circulaţie nu le iau eu, pentru că nu am carnet“, spunea, cu umor, Ţepeş Greuruş Ion, un tânăr din Ţepeşeni, potrivit Adevărul.
Citește și: Locul vechi de 7.000 de ani din România de o frumusețe ireală. Aici ți se împlinesc toate dorințele
Legenda lui Vlad Țepeș
Este o tradiție transmisă din generație în generație, cea mai bună mărturie fiind informațiile de pe crucile mormintelor din localitate.
Un localnic susține că numele de familie ar fi fost dat de o caracteristică a oamenilor din aceste locuri:
„Eu am un cumnat preot greco-catolic şi el mi-a spus că noi n-am fost Ţepeş, ci Chepeş, dar nu ştiu exact din ce limbă vine. Dar Chepeş înseamnă om fudul. Şi probabil că de-acolo vine, că de fuduli îs ai dracului de fuduli ţepeşenii“, spune gospodarul.
O legendă a zonei spune că numele Țepeș ar fi apărut pentru că sătenii s-ar trage dintr-un neam din vremea domnitorului.
„Pe timpul domniei lui Vlad Ţepeş, s-a refugiat aici, în sat, o familie care a fugit din cauza obiceiului că erau traşi oamenii în ţeapă. S-au înmulţit şi aşa s-a format satul Ţepeşeni. Aşa am auzit din bătrâni“, spune Toader Ţepeş, zis „Pişpechi“ ca să se deosebească de alţi cinci consăteni care poartă acelaşi nume. „Fiecare avem câte o poreclă. Cum am fost ocupaţi de austro-ungari, eu m-am ales cu porecla Pişpechi“, adaugă bărbatul.
Până și poreclele ce au ajuns să fie incluse în cărțile de identitate ale oamenilor au o poveste interesantă.
„Porecla vine de la ce necazuri sau ce atitudini sau ce făcea fiecare: făcea câte o poznă, sau cânta, sau mergea cocoşat. Greuruş, de exemplu vine de la greeruş, sau greiere, adică omului îi plăcea să cânte“. Şi el susţine versiunea legendei lui Vlad Ţepeş: „În cartea „Singurătatea lui Vlad Ţepeş”, de Ileana Toma, se se vorbeşte despre faptul că mama domnitorului a fost la Mănăstirea Bistriţa, de lângă Piatra Neamţ, vreo patru ani de zile, şi însuşi Vlad Ţepeş ar fi venit în zona aceasta, cam doi ani a vizitat-o”, a explicat fostul director al combinatului de fire sintetice Săvineşti, Gheorghe Ţepeş Greuruş, pentru sursa citată.