Satul din România care stă pe o comoară de aur. De ce nimeni nu are voie să se atingă de el

O localitate mică, izolată de restul lumii, în care trăiesc doar câteva sute de oameni, este satul din România care stă pe o comoară de aur. Prins între legendă și planuri ambițioase de viitor, soarta așezării stârnește mari controverse.

Un mic sat din România stă pe o comoară de aur

La mai puțin de 20 de kilometri de orașul Brad, în județul Hunedoara, se găsește o mică localitate cu un trecut fabulos și un viitor incert. Rovina, situat pe Valea Rovinei, este satul din România care stă pe o comoară de aur.

Puțini ar bănui că așezarea, în care mai locuiesc, în prezent, doar câteva sute de persoane, ascunde una dintre cele mai bogate zăcăminte de metale prețioase de pe continent.

Cum a umilit-o Floricica Dansatoarea pe Adriana Bahmuțeanu, după moartea lui Prigoană: ”Nu ți-e rușine? Du-te la muncă!”

Cum arăta Gabriela Lucuțar acum 10 ani, înainte să devină Regina Întunericului. Nimeni nu a recunoscut-o!

Atac la Silviu Prigoană, chiar și după ce a murit! ”L-am blestemat!”

Aoleu, Antonia dă COD ROȘU! A înnebunit pe toată lumea cu ultima apariție! Cum s-a lăsat pozată după ce a renunțat la sutien

Generații întregi de localnici și-au câștigat existența din minerit. În anii 2000, însă, minele din zonă au fost închise, din pricina degradării, se spunea că marile zăcăminte fuseseră epuizate, după decenii de exploatare. Cu toate astea, localnicii cred că filoane de aur au rămas în adâncuri, ca rezerve strategice păstrate pentru alte vremuri.

„Am lucrat la exploatarea minieră Barza, o mină închisă în anii 2000. Zăcământ mai este, dar probabil se conservă pentru urmașii noștri. A fost o perioadă bună, de acolo s-a scos aur en-gros, dar marea parte a ajuns la ruși”, își amintește Vasile Zăvoianu, din satul Rovina din Hunedoara, potrivit Adevărul.

Te-ar putea interesa și: Ce s-a ales de satul lui Moromete. Cum arată acum locul care a fermecat România. Timpul parcă s-a oprit în loc aici (foto)

Al doilea zăcământ, ca mărime, din Europa

De la finalul anului 2018, o companie din Canada, Euro Sun, deține un permis de exploatare şi o licenţă de exploatare minieră cu o valabilitate reînnoibilă de 20 de ani, pentru perimetrul de pe valea Rovinei. Patru ani mai târziu, s-a anunțat finalizarea studiului de fezabilitate definitiv pentru proiectul Aur-Cupru din Valea Rovinei.

„Zăcământul este situat în Munții Apuseni, fiind al doilea ca mărime din Europa, cu aproximativ 400 de milioane de tone de resurse confirmate. Conținutul în metale este de 7,0 milioane de uncii (circa 217 tone) de aur și 1,4 miliarde de livre (circa 635.000 tone) de cupru”, arată compania Euro Sun, în prezentarea proiectului.

Localnicii se opun exploatării

Proiectul ambițios de la Rovina a stârnit un val de controverse, fiind contstat de numeroase organizații de mediu. La sfârșitul anului 2022, s-a obținut în instanță suspendarea avizului de mediu necesar eleborării Planului Urbanistic Zonal al viitoarei zonei industriale de pe Valea Rovinei. Nici localnicii nu susțin proiectul canadienilor.

„Va schimba soarta satului Rovina, dar nu în bine, în rău, pentru că vom fi mai izolați, deoarece drumul pe valea Rovinei va fi blocat de una din cariere. Și așa suntem destul de izolați. Nu este semnal de telefonie și internet aici, nu putem apula Ambulanța, Poliția, iar rețeaua de electricitate cade frecvent”, spune Vasile Zăvoianu, pentru sursa citată.

Te-ar putea interesa și: Ce s-a ales de satul din România unde soarele răsare de două ori. O adevărată lovitură

Oamenii din zonă spun că, dacă se va demara exploatarea zăcământului, lucrările de la suprafață din minele de aur vor avea un impact negativ uriaș asupra mediului.

„Resursele sunt la suprafață. Iar în momentul în care începem să le căutăm în subsol, distrugem tot. Resursele pământului trebuie căutate cum le-au căutat romanii și dacii, prin galerii de coastă, fără să polueze atmosfera, fără să distrugă pădurea și tot ce-i deasupra. Dacă cineva are bani să facă așa ceva, să o facă, dar nu venind și decopertând tot dealul”, spune Leanu Șerb, din Rovina, localnic cu o experiență de 40 de ani în minerit.