Salariul mediu net în România în 2020. Suntem de râsul Uniunii Europene
Când vine vorba de salariul mediu din sectorul privat, suntem la urma clasamentului. Doar pe vecinii bulgarii îi depășim dintre toate statele membre UE. De asemenea, salariul mediu net al lucrătorilor din mediul privat reprezintă și o particularitate în România. Ce salariu are un astfel de angajat în România?
Care este salariul mediu net în România
Țara noastră este situată printre țările cu cel mai mic salariu mediu din sectorul privat. În România angajații câștigă în medie cu 93 de euro mai puțin decât cei din Ungaria și cu 263 de euro în comparație cu Polonia. Toate statele din Uniunea Europeană, cu excepția Bulgariei, au salariul mediu net mai mare ca România.
Potrivit Profit.ro, Polonia este țara cu cea mai puternică economie din regiune, în felul acesta se apropie de un salariu mediu net de 1,000 de euro lunar. Totodată, Bulgaria a înaintat cu salariul mediu net pe sectorul privat, așadar are cu 81 de euro mai puțin, iar în 2018 avea un salariu cu 99 de euro mai mic. Un angajat din sectorul privat câștigă aproximativ 676 de euro în România.
Salariații câștigă de trei ori mai puțin
Față de alte state care se află în topul salariul mediu net, salariații români câștigă până la de trei ori mai puțin. La acest capitol nu ne putem compara nici pe departe cu Germania sau Austria. De asemenea, dintre țările care nu fac parte din Uniunea Europeană, Rusia stă cel mai bine, cu un salariu mediu privat de 553 de euro.
În plus, salariul unui angajat român reprezintă aproape tot costul angajatorului cu angajatul. De reamintit este faptul că, de la începutul lui 2018, angajații plătesc contribuțiile pentru pensie și sănătate. Acum câtva timp acestea erau achitate de către angajator. Macedonia este singurul stat care procedează la fel ca România.
„În luna iulie 2020, în activitățile din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a crescut față de luna precedentă ca urmare a reluării activității anumitor agenți economici, prin continuarea aplicării măsurilor de relaxare, a realizărilor de producție ori încasărilor mai mari (în funcție de contracte/proiecte) ori a acordării de premii ocazionale (prime trimestriale, semestriale, anuale, de vacanță, al 13-lea salariu ori pentru performanțe deosebite), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câștigului salarial mediu net s-au datorat disponibilizărilor de personal cu câștiguri salariale mai mici față de medie din unele activități economice”, notează INS.