Românul care a mers pe jos până la Roma. Ce a făcut când a ajuns, după 43 de zile. Puțini știu povestea

În istoria modernă a României au existat figuri importante care aveau, într-un fel sau altul, să rămână în memoria colectivă pentru faptele lor spectaculoase. Așa este și cu românul care a mers pe jos până la Roma. Citește mai departe și află cine este și ce a făcut când a ajuns, după 45 de zile.

Badea Cârțan, românul care a mers pe jos până la Roma

În ianuarie, pe 24, s-au împlinit 174 de ani de la nașterea celui care avea să facă un gest excepțional, gest ce avea să-i aducă lui Gheorghe Cârțan locul în istoria modernă a României.

Gheorghe Cârțan, sau Badea Cârțan cum i se mai spunea, se năștea într-o perioadă extrem de volatilă a istoriei, în satul Cârțișoara din județul Sibiu, teritoriu ocupat la acel moment de Imperiul Austro-Ungar.

Vezi și: România ar deveni o forță în lume. Planul ungurilor și al austriecilor care împiedică țara noastră să fie independentă energetic

Născut într-o familie de ciobani, Badea Cârțan a rămas în memoria acelor vremuri ca unul din mulții țărani patrioți ce avea să lupte pentru independența Transilvaniei și pentru unirea cu celelate regiuni istorice.

Dar, înainte de a deveni românul care a mers pe jos până la Roma, ciobanul Gheorghe Cârțan sfida autoritățile și trecea granița dintre Transilvania și Muntenia, cu turma sa de oi, pentru a-i cunoaște pe românii, frații lui, care locuiau aici.

Contrar a ceea ce era menit să facă, ciobanul avea să citească mult, de la cărțile de istorie și până la cărțile unor autori români din acele perioade. De altfel, pasiunea sa de a citi a devenit și arma cu care avea să lupte împotriva unui imperiu ce ocupase abuziv un teritoriu românesc.

Cum a devenit ciobanul românul care a mers pe jos până la Roma

După mai multe peripluri la București, unde avea să cunoască un număr important de oameni de cultură,  și influențat de dorința transilvănenilor de a ieși de sub dominația austro-ungară, Badea Cârțan lua una din cele mai importante decizii din viața sa, și anume să meargă pe jos până la Roma, gestul său devenind un adevărat simbol al determinării.

Vezi și: Ziua Națională a României. Premieră la parada de 1 decembrie de anul acesta

Așa se face că în ianuarie 1896, la doar câteva zile de la ziua sa, ia decizia de a pleca pe jos spre capitala Italiei, făcând primele 20 de zile până în Viena, inima Imperiului Austro-Ungar.

De aici, Badea Cârțan a mai mers alte 23 de zile până în orașul civilizației unui alt imperiu, Roma.

De altfel românul avea să povestească chiar el în publicația vremii, ”Poporul Român”, cum a ajuns să devină românul care a mers pe jos la Roma:

”Într-o bună dimineaţă, ce-mi trăzneşte p-în cap, zic: mă Cârţane, tu trebuie să te duci drept la Roma, să vezi cu ochii cine a fost moş-to şi strămoş-to.

Şi dusu-m-am! Douăzeci de zile-n cap am mers pîn la Viena şi de aici alte douăzeci şi trei pîn la Roma”.

Ce a făcut Badea Cârțan când a ajuns, după 43 de zile

Conform izvoarelor istorice care aveau să consemneze determinarea ciobanului, Badea Cârțan a mers în fața Coloanei lui Traian, un alt simbol al determinării și sacrificiului oamenilor care au locuit pe aceste pământuri, Dacii lui Decebal și ai lui Burebista.

Ceea ce a fost și mai spectaculos este că, după ce a ajuns în fața impunătorului edificiu, avea să doarmă la soclul Columnei lui Traian.

Gestul avea să aibă ecouri în toată lumea civilizată a vestului, Badea Cârțan devenind un senzațional ambasador al României, iar ziarele vremii consemnau acest eveniment:

”Cum era singur și al nimănui, cum se făcuse seară, s-a așezat pe trotuar și s-a culcat la picioarele Columnei.

A doua zi dimineața, trecătorii, polițiștii, ziariștii, au avut o revelație: un țăran din Corjați, un dac la picioarele Columnei lui Traian.

Un dac a coborât de pe Columnă: cu plete, cu cămașă și cușmă, cu ițari și cu opinci. I s-a publicat fotografia, i s-au luat interviuri.”, scria presa anului 1896 din Roma.

VEzi și: Vești proaste despre facturile românilor din 2023. Vicepreşedintele ANRE a făcut anunțul trist

După acest moment, Badea Cârțan, care deja era o senzație la Roma, avea să fie invitat de oamenii din mediile politice, culturale, jurnalistice din Italia, fiind primit cu simpatie și prietenie.

Din păcate, simbolul independenței românilor, Badea Cârțan, avea să plece din această lume, la doar 62 de ani, pe data de 7 august 1911.

Așadar, în acest an s-au împlinit 112 ani de la dispariția celui care a fost românul care a mers pe jos până la Roma.