Guvernul a lansat un nou program, „Diaspora Start Up” pentru a-i convinge pe românii plecați în străinătate să se întoarcă acasă. De ce nu se lasă păcăliți aceștia.
Statul a pus la bătaie 30 de milioane de euro pentru acest program, iar cei cărora li se aprobă planul de afaceri primesc de la stat 40.000 de euro, în două tranșe: trei sferturi în avans, iar restul după ce proiectul este realizat. Românii din străinătate se pot înscrie în programul Start Up Diaspora până în 2020.
Însă, românii plecaţi în străinătate nu prea se lasă convinşi de avantajele programului „Diaspora Start Up”, prin care statul vrea să-i atragă înapoi acasă şi să-i ajute să înceapă mici afaceri, potrivit ProTv.
Speriaţi de birocraţie, corupţie şi legislaţia mereu în schimbare, puţini români s-au înscris în concursurile de planuri de afaceri, care ar putea fi finanţate de stat cu 40.000 de euro. Totuşi, cei care au făcut pasul au idei promiţătoare.
Bogdan locuieşte în Dubrovnik de patru ani şi a deschis acolo un escape room, un joc de evadare. Iar camera făcută pe tema faimosului serial „Urzeala tronurilor” a avut un asemenea succes, încât el vrea să facă şi la Braşov ceva similar.
„Vrem să facem un joc memorabil. Adică oamenii, când se duc acasă sau după o lună, două, trei, mă duc la Braşov, oamenii să se ducă să joace ăla”, spune Bogdan Dăscălescu.
Dar Bogdan este unul dintre puţinii români stabiliţi în străinătate care vor să se întoarcă şi să-şi deschidă o afacere acasă. O femeie din Tecuci, de exemplu, care a muncit ani de zile în Belgia, s-a înscris în programul Diaspora Start Up. Dar după această experienţă, n-ar mai lua-o de la capăt, spune ea.
„Sunt extraordinar de multe hârtii de făcut, extraordinar de multe taxe şi extraordinar de multe cerinţe”, spune Valerica Măstăcan, beneficiar.
„Mulţi au fost sceptici, nu credeau că se dau finanţările chiar 100% nerambursabile. Am reuşit să-i convingem şi să le inspirăm mai multă încredere în acest proiect”, explică Andreea Ivașcu, Camera de Comerț Brașov.
Coordonatorii proiectului spun însă altceva. „Aceasta birocraţie excesivă au făcut ca dintr-un număr foarte mare de români care şi-au dorit participarea în acest program, români care trăiesc în străinătate, să nu poată beneficia de program”, spune Radu Oprea, Asociația SMART.