În acest moment specialiștii spun că există o problemă legată de penuria de apă la nivel global. De altfel, aceiași specialiști spun că această criză nu mai este doar o chestiune ipotetică. Este o realitate concretă, a zilelor noastre.
România, în acest moment, stă foarte bine la acest aspect, cu 2.500 de izvoare şi 60% din apele minerale din Europa. România este unul dintre statele cu cele mai bogate resurse subterane de apă., dar asta nu îneamnă că țara noastră este ferită de pericolul unei crize la nivel hidrologic.
Pentru România, un astfel de scenariu al crizei apei pare, dacă nu improbabil, cel puţin îndepărtat. Specialiștii români spun că frecvent apar informări şi imagini despre cât de poluate sunt apele de la noi din ţară cu reziduuri menajere și asta pentru că majoritatea populaţiei din mediul rural aruncă, pur şi simplu, gunoaiele în apa din apropiere.
George Ristea, director general Apa Calipso şi preşedinte al Asociaţiei Producătorilor din Industria Apei (APRIA), spune că această penuri de apă, la nivel global, este o problemă reală şi urgentă. În România, reprezentanţii principalilor îmbuteliatori de apă consideră că nu ne putem raporta la țări, precum Africa de Sud, deoarece au o climă predominant secetoasă comparativ cu cea din România, unde clima este temperat-continentală de tranziţie, marcată de influenţe climatice oceanice, continentale, scandinavo-baltice, submediteraneene, cu un regim bogat al cantităţilor de precipitaţii.
”Deficitul de apă va deveni un subiect mai important decât schimbările climatice deoarece reprezintă un pericol mai mare decât încălzirea globală, fiind o relaţie de tipul cauză-efect. Comisia Europeană dezvoltă tot mai multe proiecte şi are ca obiectiv major identificarea de soluţii practice privind problema deficitului de apă şi a fenomenului de secetă în Europa.”
Radu Dumitru, director general al Societăţii Naţionale a Apelor Minerale (SNAM S.A.), declară că preocupările legate de lipsa apei pot fi subiective, şi că opiniile legate de penuria apei diferă de la caz la caz, în funcţie de persoană, deoarece vom primi un răspuns diferit:
„Dacă ne adresăm cu această întrebare unui cetăţean din vestul Europei sau unuia din Kenya. Primul foloseşte zilnic în gospodărie în jur de 2.000 litri de apă, iar cel din urmă abia dacă are un minim pentru consumul necesar la limita supravieţuirii. Problema apei se pune în două aspecte, legate oarecum unul de celalalt. Putem vorbi de apa necesară în consumul industrial, de exemplu în irigaţii, şi de apa potabilă. Al doilea aspect este cel cu efecte pe termen foarte scurt, deoarece organismul uman poate rezista, în medie, maxim trei zile fără apă. Ambele sunt însă de actualitate şi războaiele din Orientul Mijlociu şi din Africa de Nord stau mărturie”.