România, din nou pe buzele ruşilor. Ce acuzaţii ne aduce Lavrov. Ministrul rus de Externe ameninţă Moldova
România a ajuns din nou subiect de discuție în rândul rușilor, așa cum ne-am obișnuit. În cadrul unei declarații oficiale susținute în Turcia, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a făcut o serie de afirmații referitoare la situația politică din Republica Moldova.
Potrivit informațiilor furnizate de agenția de presă rusă de stat Tass, Lavrov a subliniat că Guvernul de la Chișinău, condus de cetățeni români, urmează o linie politică care seamănă tot mai mult cu cea a regimului de la Kiev.
Lavrov, acuzații pentru România
Într-o declarație recentă, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a adus în atenția comunității internaționale îngrijorările Rusiei cu privire la situația politică din Republica Moldova. Potrivit informațiilor furnizate de agenția de stat Tass, Lavrov a acuzat Guvernul de la Chișinău că urmărește un set de politici care ar putea duce la anexarea Republicii Moldova la România.
În contextul blocajului în procesul de negociere a problemei transnistrene, ministrul rus a atras atenția asupra eforturilor întreprinse de conducerea moldoveană, pe care o acuză că încearcă să distrugă formatul de negociere 5+2.
Această acțiune, conform lui Lavrov, ar reprezenta o încercare de a împiedica găsirea unor soluții reciproc acceptabile în problema transnistreană și ar putea pune în pericol integritatea teritorială a Moldovei.
Lavrov a subliniat că actuala administrație de la Chișinău ar urmări să elimine orice influență rusă din Republica Moldova, adoptând politici care discrimină limba rusă și exercitând o presiune economică asupra regiunii transnistrene.
În acest context, ministrul rus a făcut apel la conducerea moldoveană să înceteze să blocheze procesul de negociere și să evite orice acțiune care ar putea destabiliza regiunea. Aceste declarații evidențiază tensiunile persistente dintre Rusia și Republica Moldova, iar evoluțiile ulterioare în acest dosar rămân subiect de monitorizare pentru comunitatea internațională.
„Reluarea formatului de negociere 5+2 pentru reglementarea problemei transnistrene ne va permite să continuăm căutarea unor soluții reciproc acceptabile, menținând în același timp integritatea teritorială a Moldovei, dar conducerea română de la Chișinău încearcă să distrugă pentru totdeauna acest instrument.
Am făcut apel la regimul de la Chișinău, condus de cetățeni români, care nu ascund faptul că vor să anexeze Republica Moldova la România, ca acest regim să înceteze să blocheze procesul de negociere”, a susținut ministrul rus de Externe.
Cum a reacționat Chișinăul
Ministrul de Externe de la Chișinău, Mihai Popșoi, a emis un răspuns ferm la adresa recentelor declarații ale liderilor de la Kremlin. Acesta a declarat că regimul de la Moscova nu are niciun drept moral de a oferi lecții despre democrație și libertate, menționând că aceste acuzații vin din partea unei administrații care încalcă drepturile fundamentale și recurge la metode autoritare în gestionarea opoziției politice.
Declarațiile lui Popșoi vin în contextul afirmațiilor făcute de ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, care a acuzat Guvernul de la Chișinău că urmează un traseu similar cu cel al regimului de la Kiev, în ceea ce privește desființarea influenței ruse și promovarea unei apropiări de România.
De asemenea, Lavrov a sugerat că Chișinăul ar dori să anexeze Republica Moldova la România, blocând astfel procesul de negociere referitor la problema transnistreană.
În replică, șeful diplomației de la Chișinău a subliniat că Moscova nu poate preda lecții despre democrație și libertate atâta timp cât încalcă drepturile omului și recurge la metode violente împotriva opoziției politice.
Popșoi a evidențiat că administrația rusă se află într-o situație paradoxală, oferind lumii doar violență și suferință în loc de soluții pașnice și cooperare între state.
Reacția ministrului de Externe de la Chișinău subliniază tensiunile crescânde dintre Republica Moldova și Federația Rusă, precum și divergențele evidente între cele două țări în ceea ce privește politica externă și aspirațiile de integrare europeană.
„Reamintim ministrului Lavrov că în Moldova politicienii sunt aleși în cadrul unor procese electorale libere și transparente, recunoscute internațional, unde fiecare candidat beneficiază de drepturi egale, spațiu adecvat pentru campanie și posibilitatea de interacțiune directă cu alegătorii.
Este important ca ministrul Lavrov să se informeze corect despre situația din regiunea transnistreană, unde peste 70% din producția și serviciile locale sunt exportate către statele membre ale Uniunii Europene”, a declarat ministrul de Externe de la Chișinău.
Cum își apără Maia Sandu țara
Președintele Republicii Moldova, Maia Sandu, a făcut declarații remarcabile vineri, subliniind că formatul de negociere 5+2 pentru reglementarea conflictului transnistrean este disfuncțional și că Chișinăul își propune să aducă treptat regiunea transnistreană în sfera legislativă a Republicii Moldova.
Această mișcare ar presupune conformarea regiunii stângii Nistrului la legislația națională, deschizând calea pentru obținerea tuturor avantajelor asociate apropierea de Uniunea Europeană.
La negocierile în format 5+2, care implică cele două părți implicate în conflict – Chișinăul și regiunea separatistă – precum și trei meditatori (Rusia, Ucraina și Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa – OSCE), s-au adăugat ulterior doi observatori cu statut de observatori: Uniunea Europeană și Statele Unite.
În cadrul aceleiași emisiuni, președintele Maia Sandu a subliniat că Republica Moldova nu se distanțează de Rusia în ansamblu, ci de politica agresivă pe care aceasta o promovează.
Ea și-a exprimat speranța că în viitorul apropiat Rusia va evolua spre o abordare mai pașnică și mai democratică, ceea ce ar permite Republicii Moldova să stabilească relații mai bune cu această țară, care a intervenit militar în Ucraina acum doi ani. Aceste declarații evidențiază orientarea Republicii Moldova spre o politică externă mai proactivă și angajată în promovarea valorilor democratice și a statului de drept.