Riscuri majore pentru România, în eventualitatea unui cutremur puternic. Reacția lui Raed Arafat

Raed Arafat a transmis o reacție, pe rețelele sociale, după ce publicația „The New York Times” a realizat o analiză referitoare la riscurile majore, în cazul unui cutremur de mare magnitudine, în țările balcanice, printre care și România.

Riscuri majore pentru România, în eventualitatea unui cutremur puternic

„New York Times scrie un articol foarte realist trăgând un semnal de alarmă despre cât de pregătite sunt ţările din Balcani pentru a face faţă unui cutremur major. Analiza din articol se referă la ce s-a întâmplat în Albania, dar menţionează şi alte ţări precum România şi Bulgaria, subliniind faptul că nimeni nu este pregătit din punctul de vedere al prevenirii şi reducerii riscului în cazul în care are loc un cutremur major.

Indiferent de pregătirea pe care o realizăm din punctul de vedere al dotării serviciilor de intervenţie şi al pregătirii populaţiei, singura soluţie pentru reducerea riscului şi pentru prevenirea unui număr mare de decedaţi şi răniţi rămâne intervenţia din timp asupra clădirilor cu probleme şi consolidarea lor, sau chiar demolarea şi reconstruirea lor, acolo unde este cazul”, și-a început Raed Arafat mesajul de pe Facebook.

Raed Arafat a mai subliniat și faptul că în ultimii ani au existat diverse campanii de pregătire și instruire din partea DSU pentru populație, însă partea de prevenire efectivă în caz de cutremur aparține de alte instituții ale statului. Acesta a mai punctat și faptul că Centrul Vechi, din Capitală, rămâne și la ora actuală un punct periculos, în cazul unui cutremur de mari proporții. Au fost oferite și exemplele altor orașe din țară cu risc seismic și în care clădirile vechi ar trebui reconsolidate, precum Iași, Craiova, Galați sau Focșani.

Reacția lui Raed Arafat despre cutremure

„Reporterul de la New York Times menţionează şi aspectele pozitive unde România a reuşit să îmbunătăţească calitatea construcţiilor noi, însă subliniază riscul major din Centrul Vechi şi riscul corelat cu clădirile expertizate deja şi care sunt identifcate ca fiind cu potenţial mare de prăbuşire în cazul unui cutremur, numărul lor depăşind 350 numai în Bucureşti. Trebuia să fim atenţi ca numărul clădirilor cu risc major în Bucureşti se referă doar la cele expertizate şi nu include cele care nu au fost expertizate şi al căror număr poate fi foarte mare. Totodată, trebuie să nu uităm că riscul seismic în România nu înseamnă numai Bucureşti şi faptul că mai sunt multe localităţi care pot fi grav afectate în urma unui cutremur şi unde expetizarea clădirilor şi consolidarea lor este obligatorie şi dau ca exemplu Iaşi, Galaţi, Focşani, Craiova …etc.

La nivelul Municipiului Bucureşti, există proiect de reabilitare însă eforturile trebuie mărite foarte mult şi nu ştiu dacă este suficientă implicarea actuală, fiind necesară o finanţare mai mare şi o legislaţie mult mai coerentă ca să fie posibilă aplicarea unor măsuri preventive în cel mai scurt timp posibil. Să nu uităm că timpul lucrează împotriva noastră în acest caz pntru că implementarea măsurilor preventive este de durată şi nu poate fi realizată într-un timp scurt”, a mai transmis șeful DSU, pe rețelele sociale.