Resursa din nordul Bucureștiului pe care nu o valorificăm: ”Tot ce este aici nu are stăpân”
În nordul Capitalei există o comoară de care puțină lume știe. Deși România este bogată în izvoare termale și minerale, autoritățile nu au niciun plan de exploatare și valorificare. Asta se întâmplă la doi pași de Casa Presei Libere.
Resursa din nordul Bucureștiului pe care nu o valorificăm
Zona de nord a Capitalei are, pe lângă zone rezidențiale, o cantitate semnificativă de ape sulfuroase. Problema este că aceste terenuri au fost lăsate în paragină și nimeni nu s-a mai interesat de ele.
Potrivit specialiștilor, aceste ape minerale din nordul Bucureștiului au calităţi similare cu cele ale apelor din staţiunile balneo cunoscute.
Astăzi, stațiunea balneară din spatele Pieței Presei din Capitală este părăsită, plină de buruieni și bălării. Construită în anii ’80, baza de tratament se dorea a fi o zonă de recuperare și relaxare pentru persoanele cu probleme de sănătate. Doar că, în zonă, investiții nu s-au mai făcut, iar locul a rămas al nimănui. Doar oamenii străzii vin din când în când aici, în căutare de adăpost.
Imensă comoară de ape termale
Aflată pe șoseaua Străulești, zona ascunde o imensă comoară de ape termale. Potrivit cercetătătorilor, izvoarele de aici sunt excelente pentru afecţiuni reumatice. Apa aparține statului român, însă terenul este proprietatea unei firme care a intrat în faliment.
„Aici sunt nişte izvoare termale. Știu că acum se judecă, tot ce este aici nu are stăpân, se judecă”, potrivit spuselor unui localnic.
După ce s-au făcut zeci de foraje, specialiștii au dat de importante ape termale ce se întind pe o suprafaţă care începe de la Casa Presei Libere, trece prin Otopeni, Baloteşti şi ajunge la Snagov.
Despre cât de valoroasă este această comoară din nordul Capitalei a vorbit Lucian Mirescu, cercetător la Institutul de Balneologie.
„Sunt ape minerale cu temperatură mare şi sulfuroase. Sunt nişte ape care se asemăna foarte mult din punct de vedere al compoziţiei cu apele de la Călimăneşti, Căciulata şi din alte zone. Am făcut un studiu comun şi am săpat o sondă care a debitat apa sulfuorasa asemenatoare cu cea de la Călimăneşti”, a declarat specialistul pentru PRO TV.
Din păcate, nu sunt bani pentru renovarea acestor izvoare termale.
„Nu există la acest moment o infrastructură care să răspundă nevoilor moderne de cercetare. Dacă ne referim doar empiric la ceea ce înseamnă ca atare resurse naturale, ar trebui să identificăm mecanismele biologice, să vedem cum anumite ţinte moleculare răspund la anumite componente ale apelor minerale. Din nămol sunt cercetări de ultimă actualitate legate de rolul hidrogenului sulfurat”, a precizat Constantin Munteanu, cercetător la Spitalul Bagdasar Arseni, care are în plan construirea unei baze de cercetare pentru izvoarele termale.