Proiectul lui Nicolae Ceaușescu a fost finalizat abia în 2022, la 35 de ani de la startul lucrărilor VIDEO

În perioada comunistă România se afla într-un puternic trend de industrializare masivă, început încă din primii ani, după venirea la conducerea PCR a lui Nicolae Ceaușescu. În perioada de glorie a fostului dictator s-au construit adevărate realizări inginerești și de arhitectură, precum Hidrocentrala Porțile de Fier I, începută în 1964 și finalizată în 1972. Un alt astfel de proiect a fost inițiat de Ceaușescu la granița dintre județele Hunedoara și Alba, în urmă cu aproape 35 de ani. Barajul de la Mihăileni ar fi trebuit terminat în cinci ani, adică în 1992. Dar Ceaușescu nu a mai apucat să vadă proiectul finalizat. Din motive birocratice, dar și lipsa ulterioară de interes și fonduri, proiectul a ajuns de-abia la 35 de ani de la inițiere să fie parțial finalizat. Ministrul Mediului spune că mai sunt destul de multe lucruri de pus la punct.

Nicolae Ceaușescu și Barajul de la Mihăileni, la 35 de ani de la prima lopată

Ceaușescu avea un plan bine pus la punct de sistematizare și de alimentare cu apă, mai ales în zonele industriale mari și mici, precum cea dela granița județelor Hunedoara și Alba. În 1987 Ceaușescu dădea acordul pentru ridicarea unui nou baraj foarte aproape de exploatările miniere din zona Bradului.

Barajul se află la 15 kilometri de orașul Brad, pe lacul cu același nume, Mihăileni. Proiectul inițial avea o lungime de 300 de metri  și o înălțime de aproximativ 24 de metri. Tot în cadrul acestui proiect mai era prevăzută amenajarea unui lac de acumulare de peste 10 milioane de metri cubi de apă, pe o suprafață de 110 hectare și lung de 4,5 kilometri.

„Barajaul va proteja peste 17.000 de oameni de viituri”

Conform Ministrului Mediului și a Administraţiei Naţionale „Apele Române”, valoarea totală a investiţiei este de aproape 168 de milioane de lei. Din acești bani statul a alocat până în acest moment 148,51 milioane de lei, pentru realizarea investiţiei, din care 15 milioane numai în 2022. Deși mai sunt încă multe lucruri de pus la punct, reprezentanții Administrației Naționale „Apele Române” spun că barajul de la Mihăileni va proteja toată zona de posibile viituri și de alte pagube colaterale.

„Peste 17.000 de locuitori, inclusiv pe cei care trăiesc în municipiul Brad, precum şi obiectivele socio-economice din zonă (36 de kilometri de drumuri, 45 de kilometri de cale ferată), inclusiv amenajările agricole din lunca Crişului Alb (2.000 de hectare agricole) vor fi mai protejaţi de riscul inundaţiilor. Volumul total al acumulării va fi de 10,33 de milioane de metri cubi din care volumul pentru atenuarea viiturilor 6,50 de milioane metri cubi.

Anual, vor fi evitate pagube potenţiale de natură socio-economică în valoare medie de peste 700.000 de euro. Va furniza necesarul pentru alimentarea cu apă potabilă a locuitorilor din Brad, Crişcior, precum şi a altor consumatori aflaţi în aval de baraj. De asemenea, va constitui o sursă de apă pentru industria minieră din zonă. Mai mult, va avea şi un rol de producere a energiei electrice (1,2 Gw/an)”, au informat reprezentanţii Administraţiei Naţionale „Apele Române”.

Acumularea de apă din lacul Mihăileni vine din râul Crișul Alb, și proiectul inițiat de Ceaușescu făcea parte dintr-un plan de aproximativ 30 de astfel de construcții demarate între 1987 și 1989, dar nefinalizate.