Programă Chimie organică Bac 2023. Materia pe care trebuie să o studieze elevii care aleg această disciplină

Programă Chimie organică Bac 2023. Absolvenții de clasa a XII-a care aleg să dea examen la chimie vor susține proba scrisă la această materia pe data de 28 iunie. Ce au de învățat, aflați în rândurile de mai jos.

Programă Chimie organică Bac 2023

Chimia are statutul de disciplină opțională în cadrul examenului de bacalaureat 2023. Cei care aleg să susțină examenul la chimie pot alege între chimie anorganică și organică. De asemenea, în afară de chimie, absolvenții pot alege să susțină examenul la alte 10 materii. Iată care sunt acestea: anatomie și fiziologie umană, biologie vegetală și animală, chimie, economie, fizică, geografie, informatică, logică, argumentare și comunicare, psihologie, sociologie și filosofie.

Potrivit Ministerului Educației, atât programa pentru chimie organică Bac 2023, cât și programele pentru celelalte subiecte, vor fi structurate după programele școlare de dinainte de pandemie. Iată programa pentru chimie organică Bac 2023:

• Explicarea unor fenomene, procese, procedee întâlnite în viața de zi cu zi

1. Clasificarea compuşilor organici în funcţie de natura grupei funcţionale;
2. Diferenţierea compuşilor organici în funcţie de structura acestora;
3. Descrierea comportării compuşilor organici studiaţi în funcţie de clasa de apartenenţă.

• Investigarea comportării unor substanţe chimice sau sisteme chimice

1.   Efectuarea de investigaţii pentru evidenţierea unor caracteristici, proprietăţi, relaţii;
2. Formularea de concluzii care să demonstreze relaţii de tip cauză-efect;
3. Evaluarea măsurii în care concluziile investigaţiei susţin predicţiile iniţiale.

• Rezolvarea de probleme în scopul stabilirii unor corelaţii relevante, demonstrând raţionamente deductive şi inductive

1. Rezolvarea problemelor cantitative/ calitative;
2. Conceperea sau adaptarea unei strategii de rezolvare pentru a analiza o situaţie;
3. Justificarea explicaţiilor şi soluţiilor la probleme.

• Comunicarea înţelegerii conceptelor în rezolvarea de probleme, în formularea explicaţiilor, în conducerea investigaţiilor şi în raportarea de rezultate

Vezi și: Programă Matematică Bac 2023. Materia de studiu în funcție de profil

1. Utilizarea, în mod sistematic, a terminologiei specifice într-o varietate de contexte de comunicare;
2. Procesarea unui volum important de informaţii şi realizarea distincţiei dintre informaţii relevante/ irelevante şi subiective/ obiective;
3. Decodificarea şi interpretarea limbajului simbolic şi înţelegerea relaţiei acestuia cu limbajul comun.

• Evaluarea consecinţelor proceselor şi acţiunii produselor chimice asupra propriei persoane şi asupra mediului

1. Analizarea consecinţelor dezechilibrelor generate de procesele chimice poluante şi folosirea necorespunzătoare a produselor chimice;
2. Justificarea importanţei compuşilor organici.

• Structura şi compoziţia substanţelor organice

1.  Introducere în studiul chimiei organice: obiectul chimiei organice, elemente organogene, tipuri de catene de atomi de carbon, serie omoloagă, formule brute, formule moleculare și formule de structură plane ale claselor de compuşi organici studiaţi;
2. Legături chimice în compuşii organici;
3. Izomeria de catenă, de poziţie pentru compuşii organici studiaţi;
4. Izomeria optică: carbon asimetric, enantiomeri, amestec racemic.

• Clasificarea compuşilor organici

1. Clasificarea compuşilor organici: hidrocarburi și compuși cu funcțiuni;
2. Clasificarea compuşilor organici în funcţie de grupa funcţională;
3. Compuşi cu grupe funcţionale monovalente: compuşi halogenaţi, compuşi hidroxilici, amine;
4. Compuşi cu grupe funcţionale divalente şi trivalente: compuşi carbonilici, compuşi carboxilici;
5. Compuşi cu grupe funcţionale mixte: aminoacizi, hidroxiacizi, zaharide.

• Tipuri de reacții chimice în chimia organică

1.  Reacţii de substituţie (monohalogenarea propanului, nitrarea fenolului);
2. Reacții de adiţie (bromurarea propenei (cu Br2 şi HBr), bromurarea acetilenei (cu Br2 şi HBr));
3. Reacții de eliminare (dehidrohalogenarea 2-bromobutanului, deshidratarea 2 butanolului);
4. Reacții de transpoziție (izomerizarea n-pentanului).

• Alcani

1. Alcani: serie omoloagă, denumire, structură, izomerie de catenă, proprietăți fizice, proprietăţi chimice: clorurarea metanului, izomerizarea butanului, cracarea şi dehidrogenarea butanului, arderea;
2. Importanţa practică a metanului. Putere calorică.

• Alchene

1. Alchene: serie omoloagă, denumire, structură, izomerie de catenă și de poziție, proprietăți fizice, proprietăţi chimice: adiţia H2, X2, HX, H2O (regula lui Markovnikov), polimerizarea;
2. Importanţa practică a etenei.

Vezi și:  Programă Română Bac 2023. Materia pe care trebuie să o studieze elevii pentru Bacalaureat 2023

• Alchine

1. Alchine: serie omoloagă, denumire, structură, izomerie de catenă și de poziție, proprietăți fizice, proprietăţi chimice: adiţia H2, X2, HX, H2O la acetilenă, arderea;
2. Obţinerea acetilenei din carbid. Importanţa practică a acetilenei.

• Polimerizarea clorurii de vinil, acrilonitrilului, acetatului de vinil. Arene

1. Arene: benzen, toluen, naftalină: formule moleculare şi de structură plane, proprietăţi fizice, proprietăți chimice: benzen, toluen, naftalină – halogenare, nitrare;
2. Alchilarea benzenului cu propenă. Benzine Cifra octanică. Putere calorică.

• Alcooli

1.  Alcooli: metanol, etanol, glicerol – formule de structură, denumire, proprietăţi fizice (stare de agregare, solubilitate în apă, punct de fierbere), etanol – fermentaţia acetică, metanol – arderea, glicerină – obţinerea trinitratului de glicerină;
2. Oxidarea etanolului (KMnO4, K2Cr2O7). Importanța practică și biologică a etanolului.

• Acizi carboxilici

1. Acizi carboxilici: acidul acetic – reacţiile cu metale reactive, oxizi metalici, hidroxizi alcalini, carbonaţi, etanol. Importanța practică și biologică a acidului acetic;
2. Esterificarea acidului salicilic. Hidroliza acidului acetilsalicilic.

• Grăsimi. Agenți tensioactivi

1. Grăsimi: stare naturală, proprietăți fizice, importanță. Hidrogenarea grăsimilor lichide. Hidroliza grăsimilor;
2. Agenți tensioactivi: săpunuri și detergenți – acţiunea de spălare. Obţinerea săpunului.

• Aminoacizi. Proteine

1. Aminoacizi (glicina, alanina, valina, serina, cisteina, acidul glutamic, lisina): definiţie, denumire, clasificare, proprietăţi fizice, caracter amfoter. Condensarea aminoacizilor;
2. Proteine: stare naturală, proprietăți fizice, importanță. Hidroliza enzimatică a proteinelor. Denaturarea proteinelor.

Citește și: Veste majoră despre BAC 2023. Ce se întâmplă cu examenele elevilor după greva profesorilor

• Zaharide

1.  Zaharide: glucoza, zaharoza, amidonul, celuloza – stare naturală, proprietăți fizice, importanță. Monozaharide: glucoza şi fructoza (formule plane), formule de perspectivă (Haworth): glucopiranoza, fructofuranoza;
2. Oxidarea glucozei (reactiv Tollens şi Fehling). Condensarea monozaharidelor.

• Calcule chimice. Utilizări ale substanţelor studiate

1. Rezolvare de probleme, calcule stoechiometrice (pe baza formulei chimice și a ecuației reacției chimice), puritate, randament;
2. Utilizări ale substanţelor studiate. Interpretarea rezultatelor din activitatea experimentală.