Probleme de prezidențiabil: de ce nu vrea ”președintele” Mircea Diaconu să stea la Cotroceni
Mircea Diaconu se află în plină campanie electorală pentru alegerile prezidențiale. Cu toate acestea, în loc să dezbată proiectele pentru viitorul țării, în cel mai recent set de declarații, s-a legat de Palatul Cotroceni.
Pe modelul lui Donald Trump, avem și noi o vedetă care candidează la alegerile prezidențiale. În cazul românilor, nu este însă vorba de un miliardar, ci de unul dintre cei mai recunoscuți actori români. Mircea Diaconu activează de mulți ani în politică, dar este prima sa tentativă de a câștiga postul de președinte. În teorie, se afișează ca fiind un candidat independent. În practică, este susținut fără să se ascundă în vreun fel de către Pro România, partidul condus de Victor Ponta și ALDE, partidul lui Călin Popescu Tăriceanu.
Revenind însă la Mircea Diaconu, în mod suspect, el a simțit nevoie să insiste de curând într-un set de declarații pe faptul că nu va sta niciodată la Palatul Cotroceni. Din câte se pare, nu se consideră suficient de demn pentru a petrece timpul acolo. În același timp, și-a propus totuși să pună presiune pe Guvern pentru a-i găsi o locuință de protocol. Cu alte cuvinte, nu este chiar atât de modest încât să-și petreacă mandatul ipotetic în locuința sa actuală.
„Nu mă duc la Cotroceni. Nu ştiu unde, dar la Cotroceni nu mă duc. Nu intru nicio oră la Cotroceni. Mandatul este al Cotrocenilor? Este al naţiunii. Cotroceniul este un palat. Refuz Cotroceniul. Fac o hârtie către Guvernul României care va fi la acea vreme cerând să mi se găsească sau să căutăm un sediu pentru Preşedinţie, pentru că Palatul Cotroceni, după părerea mea, este un palat regal cu o destinaţie exactă dată prin testament regal şi care nu este în niciun caz cel mai potrivit pentru Preşedinţie. Un palat regal nu poate fi un loc pentru preşedinte”, a declarat Mircea Diaconu, marți, la Timișoara, potrivit Agerpres.
În acel set de declarații, Diaconu a insistat pe faptul că primele pe lista sa de priorități sunt competențele instituțiilor fundamentale ale statului. El vrea să le explice oficialilor, „cu legea în mână, care sunt competenţele, limitele şi frontierele de competenţă”.