Sâmbătă, 26 aprilie 1986, ora 01:23:45, reactorul 4 a explodat, catastrofa a început, radiațiile au distrus. Numărul de morți e incert și astăzi, dar poveștile tot mai curg.
Apare în scrierile despre accidentul nuclear și chiar și în serialul de pe HBO. Valeri Kodemciuk a fost acolo, a avut o poveste impresionantă și a ”dirijat” acțiunea serii. Din momentul calamității, el a rămas unul cu reactorul 4, fiind îngropat pentru totdeauna sub el. Povestea lui a ajuns în atenția oamenilor odată cu difuzarea serialului dedicat catastrofei nucleare. Accidentul care a omorât sute de mii de oameni și a îmbolnăvit alte sute de mii de cancer a avut loc pe 26 aprilie 1986, la ora 01.23.
Incidentul a fost cauzat de o explozie a centralei nucleare din orașul Prîpeat, Ucraina, iar zona din apropierea dezastrului a fost contaminată. Radiațiile au distrus tot în jur, iar un nor de precipitații radioactive a îmbrăcat partea de vest a Uniunii Sovietice, Europa, dar și în estul Americii de Nord. După ce s-au baricadat în orașul ucrainean, conducerea fostei Uniuni Sovietice a recunoscut că are nevoie de asistență internațională în 1990, tocmai la patru ani după accident. Din calamitate s-a făcut poveste și din poveste serial. Din aproape în aproape, la finele acestuia, s-a pus accent, preț de zece minute, în ultimul episod, pe victimele exploziei.
Unul dintre oamenii care au murit încercând, chiar dacă nu apare ca personaj în miniserie, este precizat la final, alături de o imagine a sa, căci doar a fost prima victimă a tragediei. Valeri Kodemciuk, inginer mecanic ucrainean, angajat cu experiență, în vârstă de 35 de ani, a lucrat în noaptea fatidică la centrala de la Cernobîl. Kodemciuk se afla în sala turbinelor, de unde trebuia să raporteze rezultatele testului de siguranță care, în ciuda instrucțiunilor urmate întru totul, s-a produs și a luat cu el o parte din viitor și jumătate din trecut.
Ucraineanul a murit pe loc în explozie, iar trupul său nu a fost niciodată recuperat. În memoria acestuia a fost ridicat un altar, lângă ceea ce a fost cândva camera de control, la un zid care separă reactoarele 3 și 4 în interiorul fostei Centrale Nucleare de la Cernobîl. Sub poza sa este scris: „Trupul lui Valeri Kodemciuk nu a fost niciodată recuperat. A rămas îngropat pe vecie sub reactorul 4”.
După explozie, agenția Assiciated Press scris, citând cotidianul sovietic Pravda că ”reactorul 4 îi va fi și sicriu. Și poate cineva va scrie pe acele ziduri de ciment că nu reactorul a fost îngropat acolo, ci Valeri Kodemciuk”.