Povestea camioanelor româneşti care ne-au pus pe harta lumii. „Carpaţi” şi ” Bucegi” au făcut furori în anii comunismului
Brașovul rămâne un centru al industriei auto din România și continuă să își scrie povestea de succes în lumea producției de camioane, făcându-se remarcat la nivel internațional, datorită adaptabilității la tehnologii de vârf și la prețurile competitive. Camioanele românești realizate la uzinele din Brașov au traversat istoria, cucerind piețele din întreaga lume, inclusiv cele de peste Ocean.
Apariția camioanelor românești, moment istoric pentru țara noastră
Cu o istorie bogată începând din anii ’30, camioanele românești produse la uzinele din Brașov rămân un simbol al inovației și rezistenței tehnologice. Adaptându-se mereu la schimbările vremurilor, aceste vehicule au reușit să cucerească nu doar piețele interne, ci și pe cele internaționale.
În 1936, Romloc – Fabrica de Locomotive și Vagoane, a fuzionat cu Uzina Astra, marcând un moment crucial în istoria industriei românești de vehicule comerciale. Această fuziune a dus la nașterea Societății Astra-Fabrica Română de Vagoane, Motoare, Armament şi Muniţiuni în 1940.
Transformările nu s-au oprit aici, iar odată cu schimbarea regimului politic, fabrica și-a schimbat numele în Steagul Roșu. În 1954, uzina a primit îmbunătățiri semnificative, culminând cu lansarea primului camion românesc, SR-101.
În spiritul tradiției de inovație și adaptare, camionul românesc SR-101, lansat cu succes în primii ani ai producției, își găsește rădăcinile într-o inspirație sovietică. Într-un prim an de producție, fabrica de la poalele Tâmpei a reușit să creeze 700 de unități ale acestui vehicul, considerat punct de referință pentru acea perioadă.
Camionul SR-101, cu o sarcină utilă de 4 tone și echipat cu un motor pe benzină, a devenit un simbol al capacității industriale românești. Cu o viteză maximă de 75 km/h și un consum mediu de combustibil de aproximativ 29 l/100 km, alimentat dintr-un rezervor generos de 150 de litri, acesta a fost o prezență comună pe șoselele vremii.
Evoluția continuă a fabricii a adus și alte modele derivate, cum ar fi SR-104, cu transmisie 4×4, și SR-109, configurat ca basculantă, demonstrând adaptabilitatea și diversificarea producției.
”Bucegi” și ”Carpați”, două camioane care au dus cu mândrie numele României peste hotare
Uzina de la poalele Tâmpei a continuat să scrie istorie în industria auto românească, lansând în 1960 cel de-al doilea produs din seria de camioane – modelul SR-131, cunoscut sub numele de „Carpați”.
Cu o sarcină utilă de 3 tone, acesta a devenit o prezență iconică pe șoselele României, marcând o colaborare fructuoasă cu francezii de la Chausson Plant pentru proiectarea cabinei. În aceeași perioadă, paralel cu SR-131, uzina a introdus pe piață și modelul SR-132 „Carpați” 4×4, cu o sarcină utilă de 2,5 tone, amplificând diversitatea gamei de camioane.
Anul 1964 a adus în prim-plan modelul SR-113 sau „Buceagul”, un camion menit să ofere o sarcină utilă de 5 tone, completând gama de vehicule comerciale produse în Brașov. „Buceagul” nu a venit să înlocuiască „Carpații”, ci să ofere o soluție robustă pentru cerințele de transport mai grele.
De-a lungul celor 9 ani de producție, SR-101 a rămas un pilon în flota auto națională, reprezentând aproape jumătate din totalul autocamioanelor furnizate de uzină până în 1969.
Rezistența și ușurința în folosirea acestuia au făcut din SR-101 un model preferat atât în sectorul privat, cât și în cel public, servind drept punct de plecare, inclusiv pentru realizarea altor tipuri de vehicule precum autobasculante, autocisterne și autobuze TV.
Cu toate acestea, schimbarea tipului de autocamion a devenit inevitabilă, iar trecerea la modele mai avansate tehnic a marcat o nouă eră în evoluția industriei auto românești.
CITEȘTE ȘI: Vestea momentului pentru românii cu mașini mai vechi de 8 ani: anunțul venit de la Guvern, e oficial