Peştera unică în lume care se află în România. E interzis accesul, aici s-ar ascunde ‘magicienii care controlează vremea’
Relieful României este unul spectaculos care, de-a lungul anilor, a dat naștere multor forme uluitoare unice în lume. În prezent, țara noastră numără peste 12.000 de locuri de grote, unele dintre ele devenind celebre în toate colțurile planetei. Vorbim în articolul de astăzi despre peștera din România care are cea mai mare colonie de lilieci din Europa.
Peștera din România care este unică în lume
Peştera Huda lui Papară din Trascău este una dintre cele mai spectaculoase din Munţii Apuseni, dar și cea mai periculoasă din România, datorită mulțimii denivelărilor din interiorul său. Din păcate, din cauza distrugerii sistemului de acces, aceasta nu mai poate fi vizitată în interior de câţiva ani, după ce numeroși cercetători au fost la un punct de a își pierde viața în timp ce o explorau.
Spectaculoasa formațiune cumulează toate superlativele pentru grupa Munţilor Trascău din Apuseni: este cea mai lungă, cea mai denivelată, cea mai dificilă, are cea mai mare sală, cu cea mai înaltă galerie, cu cel mai lung curs subteran, cu cel mai mare debit (arealul acesteia se unesc trei pâraie Seaca, Ponor și Poieni), cu cea mai mare cascadă, cu cea mai mare colonie de lilieci din Europa, cu cele mai lungi şi mai numeroase excentrite (stalactite crescute strâmb) şi cu cel mai mare depozit de chiropterit (excremenete de lilieci) de la noi din țară.
Este casa celei mai mari colonii de lilieci din Europa
În Peştera Huda lui Papară se află cea mai mare colonie de lilieci de pe bătrânul continent. În anii 2007-2008, cercetătorii spuneau că au descoperit aproximativ 84.000 de lilieci din nouă specii.
Peştera Huda lui Papară
Numărul cel mai mare este dat, în special, de 4 specii, una dintre ele formând colonii de până la 750 de exemplare, care, de asemenea, reprezintă un record european. Estimările spun că în grotă ar exista peste 60 de vagoane de chiropterit, un alt record în ţară.
Intrarea în peșteră se face printr-o deschizătură imensă, parcă din timpuri străvechi, care se înalță la circa 40 de metri, însă la bază nu depășește șase metri lățime. Exact la intrare se găsește un lac adânc de aproximativ doi metri și 50 de metri de lung, care se cere traversat pentru a înainta în peșteră.
Solomonarii, magicienii care controlează vremea
Solomonarul sau șolomonarul este unul dintre cele mai enigmatice personaje din mitologia populară românească. Stăpâni ai vânturilor și călători prin nori, aceștia trăiesc în poveste, dar și prin pădurile Bucovinei sau prin cătunele Apusenilor. Ei sunt inițiați în științele astrologiei, ale prezicerii viitorului, dar și în stăpânirea tuturor fenomenelor meteorologice.
Aceștia se trag din vechii preoți asceți traco-geți – kapnobatai, cei care săgetau norii pentru a opri balaurii furtunilor. Solomonarul poate fi comparat cu Kadmos, casta lor ca fiind moștenire dacică.
Huda lui Papară este, dacă nu leagănul, cel puțin locul care a menținut vie legenda și tradiția șolomonarilor.