Pericolul ascuns din muștar! Ce au descoperit specialiștii, de fapt, la o scurtă analiză
Specialiștii au descoperit pericolul ascuns din muștar după o scurtă analiză. Studiul indică că toate cele 29 de tipuri de produse analizate conțin între 0 şi 8 aditivi alimentari. De asemenea, 34,48% dintre produsele analizate au în conţinut 3 E-uri, 24,13% au 2 E-uri, iar 13,79 % din muștarurile analizate au măcar 1 E, în timp ce 10,34% dintre produsele investigate au nu mai puțin de 4 E-uri.
Îl consumi în fiecare zi, dar este un adevărat pericol pentru tine. Cât de nociv este muștarul pentru sănătate
Cercetătorii au analizat numai puțin de 29 de tipuri de muștar, iar rezultatele au fot unele uimitoare. Studiul arată că toate cele 29 de tipuri de produse analizate au conținut între 0 şi 8 aditivi alimentari: 34,48% dintre produsele analizate au în conţinut 3 E-uri, 24,13%, 2 E-uri, 13,79 %, 1 E, iar 10,34%, 4 E-uri.
Mai mult, aproape 45% din produsele studiate nu specifică pe etichetă conţinutul de boabe sau de făină de muştar. Acesta variază între 15% şi 30%. Pe de altă parte, în 2019, Asociaţia Pro Consumatori (APC) a cumpărat din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri) din România 25 tipuri de mici, 34 tipuri de muştar şi 52 tipuri de pâine.
Ce pericol de asunde in banalul mustar
Ce se găsește în carnea de mici
Specialiștii au realizat un studiu pentru a aduce în atenția publicului asupra conţinutului acestor produse şi potenţialele efecte asupra sănătăţii consumatorilor.
În carnea de mici, specialiștii au decoperit arome de fum, monoglutamatul de sodiu în unele tipuri de carne şi acid citric.
Ce s-a descoperit în muștar?
La 9 din 10 tipuri de muştar apa este principalul ingredient!
4 din 10 tipuri de muştar conţin făină de grâu!
3 din 10 tipuri de muştar conţin gumă xantan!
2 din 10 tipuri de muştar conţin amidon!
2 din 10 tipuri de muştar conţin zaharină!
2 din 10 tipuri de muştar conţin arome!
2 din 10 tipuri de muştar conţin acid citric!
Eticheta este degeaba
„Consumatorii se așteaptă ca eticheta să reflecte cu exactitate conținutul și calitatea produsului, lucru care nu se întâmplă în cele mai multe situații.
La alegerea unei caserole de mici trebuie să se aibă în vedere pe de o parte conținutul de carne/cărnuri de pe etichetă, care ar trebui să depăşească 85% din conţinutul caserolei, iar pe de altă parte celelalte ingrediente din compoziție. Trebuie să evitaţi acei mici care au în compoziție arome, aromă de fum şi aditivii alimentari, precum: glutamatul monosodic, carmin, nitratul de potasiu, acidul citric, citratul de sodiu şi izoascorbatul de sodiu.
Ce mici trebuie să ocolim
Totodată, trebuie evitaţi mititeii cu adaos de zahăr, ulei vegetal, hidrolizate proteice vegetale, fibre vegetale și fibra de soia, care împreună cu aditivii alimentari maschează calitatea scăzută a cărnurilor folosite în reţeta respectivă. Pâinea feliată este un produs care, în cele mai multe situații, nu mai are nimic din gustul și savoarea pâinii tradiționale.
În compoziția ei există ingrediente care au denaturat rețeta acestui produs, cum ar fi: margarina, uleiul de palmier, făina de fasole, făina de soia, fibrele de citrice etc, la care se adaugă aditivi alimentari din belșug. Recomand consumatorilor să consume pâine neagră, pâine integrală și pâine graham, realizată numai din cele 4 tipuri de ingrediente (făină neagră/făină integrală/făină graham, apă, drojdie și sare), deoarece numai așa pot beneficia de substanțe minerale (calciu, fosfor și fier), fibre, vitamine din complexul B (B1, B2 și B6) și vitamina PP.
Evitați alimentele cu aditivi
Totodată, le sugerez să cumpere pâine numai după o atentă verificare a ingredientelor, a termenului de valabilitate și să fie circumspecți la anumite mențiuni nutriționale și de sănătate, care apar pe ambalajul unor produse de acest tip. De asemenea, folosirea aditivilor alimentari a devenit o practică obișnuită în industria alimentară.
Consumatorii trebuie să evite alimentele cu aditivi, deoarece creează mari probleme de sănătate pe termen lung. Aceștia au numai un rol tehnologic, „acoperă” calitatea scăzută a ingredientelor principale, creând percepții false privind anumite caracteristici organoleptice, cum ar fi aspectul, prospețimea, culoarea, gustul și aroma“, a declarat Conf. univ. dr. Costel Stanciu, președinte APC.