Pensii 2023. Marcel Ciolacu a făcut anunțul de care toți pensionarii se temeau

Pensii 2023. Polemica privind asumarea procentului de 9,4% din PIB pentru pensii în PNRR continuă. Încă din primele zile de la preluarea mandatului, Marius Budăi declara că acest procent este unul inadmisibil. În același context ministrul cerea demersurile de renegociere cu CE pe marginea acestuia. Deși se speră o modificare, liderul PSD face un anunț care ar putea deveni o realitate, dacă nu se vor face modificările cerute.

Pensii 2023. Procentul de 9,4% din PIB și viitorul pensiilor românilor

Odată cu declanșarea crizei pandemiei de COVID, majoritatea satelor europene au trecut printr-o perioadă de recesiune economică și socială. Ca urmare a acestor efecte se lua decizia la nivelul Comisiei Europene de a pune în aplicare planurile de redresare și reziliență.

Toate statele europene beneficiază de aceste planuri, într-o mai mare sau mică măsură. Asta înseamnă concret acordarea de fonduri pentru redresrea economică a fiecăruia din cele 27 de state membre. România, ca membră a UE, beneficiază de fondurie stabilite de Comisia Europeană prin PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență).

Planul național de redresare și reziliență al României (PNRR) cuprinde mai multe reforme și investiții menite să atenueze efectele socio-economice ale crizei Covid-19. Costul total al planului se ridică la 29,2 miliarde de euro. Suma reprezenta, de fapt,  13,1 % din PIB-ul României la nivelul anului 2019.

Această alocare, care corespunde la 4 % din volumul total al mecanismului de redresare și de reziliență, include întreaga alocare de granturi, și anume 14,2 miliarde de euro. În același timp cuprinde și o parte considerabilă, 14,9 miliarde de euro, din alocarea disponibilă pentru împrumuturi. În iunie 2022, alocarea de granturi a României a fost revizuită. În acest context au scăzut și sumele, ajungând la 12,1 miliarde de euro. Cu alte cuvinte, scăderea a fost 14,9 %, și anume 2,1 miliarde de euro.

Un punct important din acest plan este reforma din sistemul de pensii național, pe toate palierele sale. Semnatarii planului își asumau aceste reforme pe baza unui procent minim de 9,4% din PIB. Dar, conform calculelor ulterioare, acest procent nu este sustenabil, și impune o diminuare a majorării pensiilor.

„Acest 9,4 va fi înlocuit din PNRR”

Discuțiile despre pensii 2023 sunt în continuare aprinse. De altfel, Marius Budăi spunea încă de la preluarea mandatului că acest procent nu este sustenabil și va trebui renegociat. Scandalul iscat de aceste declarații au făcut ca procesul de renegociere să fie întârziat. Comisia Europeană, în primă fază refuzând ideea, în cele din urmă a acceptat o posibilă discuție pe marginea procentului, dar nu s-a concretizat nimic.

Marcel Ciolacu, liderul PSD, spune că majorarea pensiilor este limitată de acest procent, iar ceea ce s-a stabilit pentru 2023 ar putea fi ultima majorare pentru următorii 50 de ani. Cu toate astea, liderul PSD spune că există speranța ca acest 9,4% să fie modificat:

„Este posibil, dar eu cunosc anumite detalii că acest 9,4 va fi înlocuit din PNRR. Nu e o speranţă, e o discuţie avută de către domnul prim-ministru şi mai ales de ministrul muncii şi cu comisarul Schmit, mie mi-a transmis că e o aberaţie să fie trecut 9,4.

Cu adevărat, dacă vom avea o criză economică, o recesiune, nu avem o creştere a PIB-ului nominală, este posibil, dacă nu se îndepărtează acest 9,4, să avem ultima creștere de pensii. Mai avem o marjă foarte mică, de până în 12% pentru următorii 50 de ani”, a declarat Marcel Ciolacu la Digi24.

Majorările anunțate pentru 1 ianuarie 2023 sunt sigure, vine Marius Budăi și declară, iar conform predicțiilor bugetare nu vor exista probleme cu plata pensiilor majorate. Cu toate astea, mai spune ministrul Muncii, „Aţi văzut discuţia din comisie pe tot ceea ce înseamnă acel procent 9,4%, când inclusiv cu cifrele în faţă au continuat să ne mintă.”.

PSD încă mai speră să renegocieze procentul asumat, iar asta ar putea fi principalul punct de pe agenda viitorului guvern condus de social-democrați, având în vedere că în 2023 ar trebui să se producă rocada de guvernare stabilită în parteneriatul dintre PNL și PSD.