România, de râsul Europei. Cum a ajuns buletinul tău o problemă de importanță globală

În timp ce SUA introduce scanarea facială în loc de pașaport, România nu doar că bate pasul pe loc, dar mai creează și o mulțime de disconforturi cu buletinele actuale. Acestea nu corespund standardelor europene.

Românii acuză tot mai des că din cauza cărții de identitate românești au parte de experiențe umilitoare din partea autorităților la punctele de trecere a frontierilor. Asta se întâmplă pentru că, spun ei, pașaportul nu îndeplineşte măsuri minime de siguranţă recunoscute de statele membre UE

Au trecut deja opt ani de când România ne tot minte că va introduce cărți de indentitate electronice. Însă, peste legea care prevede emiterea acestora s-a așezat praful, de când zace prin Camera Deputaților.

În tot acest timp, români sunt umiliţi şi ţinuţi cu zecile de minute la punctele de frontieră pentru ca poliţiştii să se convingă că documentele lor de călătorie nu sunt falsificate.

Românii pierd avioane din cauza buletinului din România

Marius Maroşan, un român stabilit în Irlanda, membru în Consiliul Românilor de Pretutindeni şi preşedinte al organizaţiei „Romanians in Ireland”, a spus că și lui i s-a aplicat același tratament.

Nu o dată era să piardă avionul din cauza faptului că documentul de identitate românesc nu îndeplineşte măsuri minime de siguranţă recunoscute de statele membre UE.

„În câteva vizite avute în ţări din Uniunea Europeană am fost pe punctul de a pierde avionul din cauza controlului actelor de călătorie. Ultima experienţă am avut-o ieri (duminică – n.r.) când, cu bunăvoinţa celor de la Ryanair, avionul a trebuit să aştepte după noi (eram cu soţia), deoarece cărţile noastre de identitate nu au fost recunoscute iniţial de către poliţia de frontiera din Portugalia. Ne-am simţit umiliţi atât la punctul de control cât şi la ieşirea din terminal şi urcarea în avion unde fiecare angajat a dorit să verifice dacă avem actele de călătorie valide”, a declarat Maroşan, citat de Adevărul.

În România, buletinele se falsifică pe bandă rulantă

Autoritășile de frontieră din tările europene și-au creat un obicei în a face controale riguroase atunci când au de-a face cu o persoană care se legitimează cu o carte de identitate emisă de autorităţile din România.

Acest lucru se întâmplă și pentru că anual sunt descoperite peste 400 de documente falsificate. Cei care fac cel mai des aceste ilegalități sunt cetăţenii din Republica Moldova, care le folosesc pentru a circula mai uşor prin Europa sau pentru a se angaja.

Pe piaţa neagră, preţul unui astfel de document variază între 200 şi 5.000 de euro în funcţie de calitatea falsului. În acest moment, falsificatorii sunt dotaţi cu scannere şi imprimante performante. Pot să aibă asemenea laboratoare chiar şi în apartamente, unde scanează actul original, îl şterg chimic şi aşază pe el noile date şi noua  fotografie a titularului.

Comisia Europenă a propus la începutul anului introducerea cărţilor de identitate cu date biometrice în toate ţările Uniunii. Acestea urmau să combată falsificarea pașapoartelor. Potrivit agenţiei europene de protecţie a frontierelor, România este pe primul loc în ce priveşte numărul de documente falsificate, urmată de Italia şi Grecia.

Buletinul cu cip, spaima românilor și soluția salvatoare

Românii se tem că-n buletinul biometric se ascunde Satana, ceea ce, evident, e fals. Iar Guvernul bate pasul pe loc cu acest demers salvator.

Prima promisiune că vom avea cărţi de identitate biometrice a venit în anul 2014. Dar cum a venit așa a și trecut.

Guvernul a aprobat, abia la sfârşitul lui 2017, proiectul de Lege care prevede că românii vor putea opta pentru eliberarea unei astfel de cărţi de identitate. Proiectul pentru introducerea noului tip de carte de identitate a trecut rapid de votul Senatului şi a fost trimis Camerei Deputaţilor unde s-a făcut uitat.

„Situația actuală referitoare la gradul de implementare a cărţilor de identitate electronice este zero”, a declarat Cătălin-Aurel Giulescu, comisar-şef de poliţie și directorul Direcţiei pentru Evidenţa Persoanelor şi Administrarea Bazelor de Date.

Cartea de identitate va fi înlocuită cu una electronică, mai mică şi mai utilă. Ea va conţine un cip cu datele biometrice ale titularului, dar şi informaţii cu ajutorul cărora pot fi accesate serviciile de sănătate, bancare, fiscale, sociale, de educaţie etc.

Pe cip vor mai fi trecute datele biometrice ale titularului, dar şi amprentele a două degete. Până la împlinirea vârstei de 12 ani, cartea electronică de identitate se eliberează fără imaginile impresiunilor papilare, prevedea un act normativ.