A fost stabilită ordinea de pe buletinele de vot la europarlamentare: surpriza de pe primul loc
Biroul Electoral Central a stabilit ordinea în care partidele candidate la europarlamentare se vor regăsi pe buletinele de vot.
Ordinea în care partidele de la europarlamentare se vor regăsi pe buletinele de vot a fost decisă prin tragere la sorți. Ședința a avut loc, miercuri, 17 aprilie, la Biroul Electoral Central (BEC).
Ulterior tragerii la sorți, BEC a redactat un proces-verbal privind stabilirea numărului de ordine de pe buletinele de vot a partidelor politice, alianţei electorale, organizaţiei cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale şi a candidaţilor independenţi care participă la alegerile pentru membrii din România în Parlamentul European din anul 2019.
Care e ordinea de pe buletinele de vot la europarlamentare
Pe primele poziții la alegerile europarlamentare din 26 mai se află PSD şi Alianţa 2020 USR-Plus.
Vezi mai jos ordinea stabilită prin tragere la sorți:
- Poziţia nr. 1 – Partidul Social Democrat
- Poziţia nr. 2 – Alianţa electorală „Alianţa 2020 USR Plus”
- Poziţia nr. 3 – Partidul PRO România
- Poziţia nr. 4 – Uniunea Democrată Maghiară din România
- Poziţia nr. 5 – Partidul Naţional Liberal
- Poziţia nr. 6 – Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor – ALDE
- Poziţia nr. 7 – Partidul PRODEMO
- Poziţia nr. 8 – Partidul Mişcarea Populară
- Poziţia nr. 9 – Partidul Socialist Român
- Poziţia nr. 10 – Partidul Social Democrat Independent
- Poziţia nr. 11 – Partidul România Unită
- Poziţia nr. 12 – Uniunea Naţională pentru Progresul României
- Poziţia nr. 13 – Blocul Unităţii Naţionale BUN
- Poziţia nr. 14 – Gregoriana-Carmen Tudoran
- Poziţia nr. 15 – George-Nicolae Simion
- Poziţia nr. 16 – Peter Costea
Campania electorală pentru alegerile europarlamentare începe în 27 aprilie şi se încheie, oficial, în 25 mai, la ora 7.00.
În aceeași zi cu alegerile europarlamentare va fi organizat și un referendum, convocat de președintele Iohannis. Cetățenii vor fi chemați la urne pentru a fi întrebați dacă sunt de acord ca parlamentarii să nu mai modifice legile justiției în interesul lor.
Întrebările se referă, între altele, la modificările legislative care vizează amnistia și grațierea, dar și îmblânzirea unor pedepse în cazul infracțiunilor de corupție.