Oraşul din România ras de pe faţa pământului de Nicolae Ceauşescu. A dat ordinul fără clipire, era un loc spectaculos
Istoria consemnează, din păcate, toate atrocitățile făcute de regimul comunist în cei peste 50 de ani, în România. Dar cele mai grele momente prin care aveau să treacă românii sunt anii de după declanșarea sistematizării și industrializării forțate, inițiate de Nicolae Ceaușescu. Sub șenilele excavatorelor aveau să dispară sate întregi, biserici și, în cele din urmă, chiar și unul din cele mai vechi orașe de pe malul Dunării. Citește mai departe și vezi care a fost oraşul din România ras de pe faţa pământului de Nicolae Ceauşescu, acesta dând ordinul fără să clipească.
Construcțiile mgalomane ale lui Nicolae Ceaușescu și oraşul din România ras de pe faţa pământului
Construcțiile realizate, la ordinele lui Nicolae Ceaușescu continuă să dăinuie în multe orașe din țară. Unele dintre ele au devenit celebre în întreaga lume pentru ingineria și dimensiunile lor. Liderii comuniști s-au întrecut în construcții într-o perioadă în care epoca era în plină expansiune, dar și din nevoia de a moderniza România.
Astfel, s-au născut construcții colosale de renume mondial într-o țară preponderent agrară, unde noile concepte împrumutate de la sovietici și industrializarea au reușit să pună România pe harta lumii în materie de construcții. Dar, aveau să fie și victime în toată această nebunie generalizată a fostului dictator, inclusiv Orșova Veche, oraşul din România ras de pe faţa pământului, despre care vorbim ceva mai încolo.
Proiectarea și construcția Sistemului Hidroenergetic și de Navigație „Porțile de Fier I”.
Industrializarea masivă a dus la nașterea unor megastructuri care au devenit celebre în întreaga lume, trei dintre ele fiind în topurile europene și mondiale. Printre cele mai mari proiecte se numără Sistemul Hidroenergetic și de Navigație „Porțile de Fier I”, un adevărat mastodont și totodată unul dintre cele mai mari din lume.
Proiectarea a început în anii ’60, cu scopul de a naviga pe Dunăre, dar și de a produce energie electrică. Construcția a început la 7 septembrie 1964, iar Valea Dunării a fost transformată într-un lac de acumulare, rezultând o suprafață de 2 miliarde de metri cubi cu o lungime de 120 de kilometri.
Lucrările au fost finalizate în 1971, iar la 16 mai 1972, clădirea a fost inaugurată oficial. Dar toată această consturcție megalomană a dictatorului avea să vină cu un imens sacrificiu, uman dar și de ordin istoric, cultural și social. Așa ajungem la povestea noastră, cea legată de oraşul din România ras de pe faţa pământului de Nicolae Ceauşescu.
Vezi și: Orașul din România, scufundat de Ceaușescu. Așezarea era unică în lume
Care a fost oraşul din România ras de pe faţa pământului de Nicolae Ceauşescu
Pentru a putea duce la bun sfâșit planul de construcție al Sistemului Hidroenergetic și de Navigație „Porțile de Fier I”, inginerii consutrctori s-au lovit de un impediment, și anume orașul Orșova Veche, precum și celebra insulă Ada Kaleh, un adevărat paradis pentru amatorii de turism la acea vreme.
Cei care-și mai aduc aminte de orașul situat pe Dunăre, pot povesti că era una din cele mai vechi localități construite aici, alături de celebra insulă, situat în județul Mehedinți de astăz, în țnutul Banatului. Deși există și azi, proporția suprafeței este mult mai mică decât cea din 1970, iar conform recensământul din 2002, populația orașului era de 12.967 de locuitori.
Așa cum spuneam, inginerii constructori ridicau aici un imens lac de acumulare pentru a alimenta gigantica construcție cerută de Nicolae Ceaușescu. Dar pentru a face asta, în 1970, cu un an înainte de finalizarea lucrărilor, vechea vatră a orașului Orșova Veche a fost inundată, iar populația a fost mutată pe o nouă locație, incluzând terasele Dunării și Munții Cernei și versantul sudic al Almăjului, unde a construit un oraș complet nou, între anii 1966-1971, denumit tot Orșova.
Barajul care a costat 60 de tone de aur
Barajele construite de Ceaușescu fac parte, de asemenea, din aceste construcții care au uimit lumea. Unul dintre cele mai cunoscute este barajul Vidraru, din județul Argeș. Construcția sa a început în 1960 și are o lungime de 14 kilometri, o suprafață de 870 de hectare și o adâncime de 155 de metri.
De asemenea, înălțimea sa de 166 de metri îl plasează pe primul loc în topul celor mai înalte baraje din România, pe locul cinci în Europa și pe locul nouă în lume, la acea vreme. Lucrările au fost finalizate în 1966, iar scopul barajului era prevenirea inundațiilor și producerea de energie electrică.
Un alt baraj demn de menționat este cel de la Stânca Costești, din județul Botoșani. Barajul este situat pe râul Prut și a fost creat pentru a preveni inundațiile, dar și pentru a produce energie electrică. Colaborarea dintre România și URSS a început construcția în 1971, iar lucrările au fost finalizate șase ani mai târziu. Costul barajului a fost de nu mai puțin de 60 de tone de aur.