Orașele din România care trebuie să redevină comune. Se întâmplă după recensământ
Legislația de funcționare a administrațiilor locale prevede ca statutul de oraș să fie atribuit acelor localități care au o populație de cel puțin 5.000 de locuitori, dar recentul recensământ din 2022 pune mari probleme pentru cel puțin 80 de actuale orașe. Concret, conform legislației, acestea sunt orașele din România care trebuie să redevină comune. Citește mai departe și află care sunt aceste localități care ar putea fi retrogradate și care sunt implicațiile economico-sociale.
Recensământul românesc din 2022 și efectele sale
Anul trecut autoritățile române demarau cel mai amplu recensământ din 2011 încoace, iar datele publicate ulterior aveau să scoată la iveal cifre alarmante, dar și situații fără precedent la nivel local în multe județe și orașe. Conform INS, populația României a scăzut dramatic, de la 23 de milioane câți eram la începutul anilor 90, la puțin peste 19 milioane de locuitori rezidenți1.
În raport cu ultimul recensământ din 2011, datele mai relevă faptul că România a pierdut cel puțin 1,1 milioane de locuitori. DIn aceeastă cifrp, doar peste 8 milioane sunt din populația activă Din totalul populației, 8.185.049, în raport cu cifra de peste 9 milioane de persoane active în 2011, asta însemnând 995 de mii de oameni lipsă la numărătoare.
Din păcate, aceleași date din recensământul de anul trecut a mai scos la iveală un aspect la care nimeni nu s-a gândit în acești 12 ani de la ultimul recensământ, și anume retrogradarea unor orașe la statutul de comune, ceea ce ar însemna o adevărată criză pentru acste localități.
Care sunt orașele din România care trebuie să redevină comune
Din cele peste 20.000 de localități recenzate anul trecut, conform INS, cel puțin 80 ar trebui să se reorganizeze și, în loc de orașe, să devină comune, motivul fiind diminuarea numărului de locuitori din aceste localități. Unele din orașele din România care trebuie să redevină comune sunt pe Valea Prahovei, și vorbim aici de Sinaia, Predeal, Bușteni, precum și Rupea sau Codlea din județul Brașov, iar autoritățile din județ spun că:
„La noi, la Brașov, avem la Predeal, Rupea și Codlea o populație mai mică decât în 2011, în sensul că aceste localități chiar au căzut sub pragurile la nivelul cărora se aflau la recensământul de acum 12 ani”, a precizat directorul adjunct al Direcției Județene de Statistică Brașov, Mihaela Pâtea.
Cifrele alarmante din recensământ arată, de exemplu, că în Predeal populația ajuns la puțin peste 4000 de locuitori, același lucru fiind înregistrat și în Rupea sau Codlea, considerat a fi municipiu, a scăzut la 20.534 de locuitori, în condițiile în care pentru a menține statutul de municipiu avea nevoie de o populație de cel puțin 25.000 de locuitori, iar populația înregistrată anul trecut ajunsese la 4.907 în Rupea.
Partea dureroasă a acestei situații este că, după cum este precizat în legislația administrațiilor teritoriale, dacă numărul populației unui oraș scade sub 5.000, acesta fiind numărul minim admis, aceste localități intră în categoria amintită anterior, și anume orașele din România care trebuie să redevină comune:
„În privința reclasificării unor localități, potrivit Legii 351/2001, privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului național, secțiunea a IV-a, rețeaua de localități, trecerea localităților de la un rang la altul se face prin lege, la propunerea consiliilor locale, cu consultarea populației prin referendum și a instituțiilor implicate, în condițiile legii”, a declarat Cătălin Văsii.
Din păcate, lista cu orașele din România care trebuie să redevină comune, conform recensământului din 2022, mai conține și alte localități care au ajuns să aibă o populație cu mult sub media admisă și precizată în legislație, iar acestea sunt, după cum urmează:
Orașe cu o populație sub 2.000 de locuitori
- Nucet
- Băile Tușnad
- Azuga,
- Slănic Moldova,
- Cavnic,
- Băile Herculane,
- Sulina,
- Făurei
- și altele.
Municipii care nu au nici măcar 10.000 de locuitori
- Orșova,
- Beiuș,
- Vatra Dornei,
- Urziceni,
- Calafat,
- Adjud,
- și altele.
Un efect al acestor retrogradări ar însemna o diminuare a salariilor din administrații, precum și diminuarea procentelor taxelor locale, iar asta ar însemna o criză economică și socială la nivelul fiecărei localități.
Deși s-a vehiculat și reorganizarea teritorială, în sensul diminuării numărului de județe, și a fost combătută ideea, noile date nu fac altceva decât să întărească acest concept care, în cele din urmă, conform celor care au inițiat dezbaterile, ar diminua cheltuielile din adimistrațiile teritoriale, prefecturi, primării, consilii județene, și ar rearanja teritorial România. Rămâne de văzut dacă se va ajunge sau nu la acest model de reorganizare teritorială.