Oltcit și Citroën-ul din Oltenia. Decizia lui Ceaușescu a schimbat istoria României
De mai bine de 40 de ani, mai precis, de la semnarea contractului dintre statul comunist și constructorul francez, Citroën, se produc automobile la Craiova. Inițial, dictatorul Nicolae Ceaușescu s-a gândit că ar fi bine venită o a doua marcă de mașini în Republica Socialistă România și, astfel, Oltcit a devenit primul autovehicul low-cost care s-a vândut în Occident. Însă, la scurt timp a urmat un eveniment care a condus la creșterea masivă a prețurilor la petrol, ceea ce a afectat puternic industria auto. Ce a decis atunci liderul PCR, aflați în rândurile de mai jos.
Cum a apărut Oltcit, prima mașină low-cost
La începutul anilor ’70, dictatorul comunist Nicolae Ceaușescu a găsit utilă ideea de a fabrica o a doua marcă de mașini în Republica Socialistă România și așa a apărut, pe piața de la Craiova, Oltcit. Autovehiculul low-cost a devenit faimos în Occident, unde a fost la mare căutare, însă, criza petrolieră din anul 1973 a condus la creșterea masivă a prețurilor la petrol, și, prin urmare, a afectat puternic și industria auto.
Cum a apărut Oltcit
În acel moment, fabrica Dacia (realizată de statul român cu Renault), funcționa deja din 1966, iar cetățenii români așteptau de ani buni pe liste pentru a putea prinde o mașină.
Cărei catogorii a fost destinată, inițial, mașina
Acesta a fost momentul în care Ceaușescu a considerat oportun să introducă un nou tip de mașină pe piață – una mică, economică, de oraș și destinată, în special, tinerilor. Pe atunci, compania auto Citroën era grav afectată de criza petrolului, iar când la conducerea ei a ajuns Geoges Taylor (care a lucrat patru decenii la rivala Peugeot), negocierile au mers strună, astfel că la data de 30 decembrie 1976, se semna contractul de construire a societăţii mixte româno-franceze Oltcit, „Citroën-ul din Oltenia“, notează historia.ro.
În ceea ce privește acțiunile, Guvernul român deținea 64%, iar Citroën restul de 36%. La un an distanță, în 1977, începea construirea fabricii de la Craiova, tehnologia fiind adusă de la francezi. Uzina se întindea pe o suprafață de 350.000 de metri pătraţi, iar platforma industrială avea 114 hectare de teren.