O fabrică veche de 43 ani se închide în România. Sute de angajaţi rămân pe drumuri şi nu e singura care va intră în faliment

O fabrică veche de 43 ani se închide în România! În anii de tristă amintire, odată cu reconstrucția socialistă, aveau să apară giganții industriali. Unii, aveau într-adevăr rolul lor masiv în producție și economia socialistă, alții erau doar mijloace de a susține artificial zone socio-demografice, conform unui plan bine stabilit de Nicolae Ceaușescu și acoliții săi. Printre acești giganți industriali, se construia în 1979 unul la Slatina, o fabrică de subansamble pentru alte ramuri industriale. Dar, conform presei locale, această fabrică este pe cale să devină istorie, la fel ca multe altele. Vorbim de o fabrică veche de 43 ani.

Industrializarea forțată și haotică a României, după venirea comuniștilor

Anul 1947 avea să fie momentul de glorie al Partidului Muncitoresc Român, viitorul PCR, prin accederea la putere. După decizia de a-l forța pe tânărul suveran, Regele Mihai I, să abdice, comuniștii în frunte cu Petru Groza, Ana Pauker și Gheorghe Gheorghiu Dej, susținuți de URSS, aveau să demareze Revoluția Industrială Socialistă.

Începând cu anii 50 tot ceea ce aparținuse burghezimii corupte, fabrici, uzine, și alte forme de producție, intra în subordinea statului și parte din ele erau reorganizate sau chiar distruse. În afară de asta, la nivelul întregii țări începe o masivă dezvoltare a sectorului industrial, construindu-se fabrici și uzine, care fie aveau un aport real în economia socialistă, fie produceau doar de dragul de a produce și de a demonstra Occidentului că forța proletară este una fiabilă și productivă.

Dar, industrializarea masivă avea să vină odată cu accederea lui Nicolae Ceaușescu la conducerea statutului socialist. Planul dictatorului, având ca inspirație anii de industrializare din URSS, aveaă să ducă, din păcate, la industrializarea forțată și haotică a României, în zone nejustificate și cu un real potențial economic zero. Cu toate astea, ideea dictatorului era de a aglomera zonele urbane nou create și de a demola total tot ceea ce reprezenta zona rurală. Așa au apărut giganții industriali din marile și micile urbe, precum Slatina.

În 1979, după mai multe vizite în statele comuniste, Ceaușescu lua decizia de a demara construcția unor fabrici gigant de producție pentru diferite subansamble, majoritatea fiind trimise la export, deși țările surori nu aveau nevoie de ele, dar conform protocoalelor, făceau aceste schimburi. Fabrica de la Slatina, inaugurată în 1979, era axată pe producția de subansamble pentru industria constructoare de mașini, lucru pe care l-a făcut până în zilele noastre.

Așa cum era de așteptat, după 1990, aflați într-o economie de piață, fabrica avea să fie reorganizată ca societate pe acțiuni, dar păstrându-și obiectul de activitate. Partener principal ai fabricii, de după 90, avea să fie fabrica de la Mioveni, ulterior preluată de Renault.

Dar în afară de subansamble pentru mașinile Dacia-Renault, fabrica de la Slatina, o fabrică veche de 43 ani, cunoscută astăzi ca Altur Slatina, a mai produs componente și pentru industria de tractoare şi maşini agricole, industria de autovehicule pentru transport marfă şi pasageri și industria electrotehnică şi a sistemelor de încălzire cu gaze naturale.

Altur Slatina, o fabrică veche de 43 ani, se închide

Anunțul pentru cei pest 500 de angajați ai fabricii, a venit pe neașteptate. Conform acestuia, Altur Slatina, o fabrică veche de 43 ani, a înaintat deja documentele pentru procedura de intrare în insolvență, conform legislației în vigoare, spune preşedintele Consiliului de Administraţie, Rizea Gheorghe Niţu în comunicatul emis către Bursa de Valori București:

„Consiliul de Administraţie al Altur SA Slatina (…) informează acţionarii şi investitorii că a aprobat deschiderea procedurii generale de insolvenţă conform prevederilor Legii 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă precum şi depunerea la Tribunalul Olt a cererii de deschidere a procedurii de insolvenţă împreună cu declaraţia privind intenţia de reorganizare a activităţii Altur SA în baza unui Plan de reorganizare, în conformitate cu prevederile Legii 85/2014”, se arată în documentul transmis BVB de către preşedintele Consiliului de Administraţie, Rizea Gheorghe Niţu.

Anunțul este unul nesurprinzător, având în vedere că anul trecut, comparativ cu 2021, procentul afacerilor creștea cu 50%, iar în primele 9 luni înregistra un profit net de 3,25 milioane lei. Datele nu sunt surprinzătoare, deoarece, conform raportului trimestrial publicat pe BVB, în 2021 avea pierderi de 3,4 milioane de lei în perioada similară.

În aceeași situație, așa cum am scris la un moment dat, se află o altă fabrică veche din România, și anume celebra fabrică „Clujana”, care se ocupa cu producția de încălțăminte, încă din perioada interbelică, iar după venirea comuniștilor, avea să devină unul din importanții exportatori de produse românești la nivel internațional.