O dronă rusească a căzut în județul Tulcea. S-a format şi un crater, reacţia MApN: „Aceste atacuri sunt nejustificate”
Situație șocantă în România, care a pus pe jar locuitorii dintr-un județ. O dronă rusească a căzut, în noaptea de miercuri spre joi, în apropierea localităţii Grindu din Tulcea. În urma acestui impact foarte puternic, s-a format chiar și un crater de dimensiuni considerabile.
O dronă rusească a căzut în România
Un incident grav a avut loc la granița cu Ucraina, în apropierea localității Grindu din județul Tulcea. Conform rapoartelor, o dronă a căzut la aproximativ patru kilometri distanță de Grindu. Autoritățile, în special Ministerul Apărării Naționale (MApN), au intervenit rapid pentru a evalua situația și a gestiona eventualele riscuri.
Forțele Aeriene au răspuns la incident prin ridicarea aeronavelor de vânătoare F-16 și Eurofighter Typhoon pentru a monitoriza zona și a asigura securitatea. MApN a declarat că forțele ruse au continuat atacurile cu drone asupra infrastructurii portuare ucrainene în apropierea graniței cu România.
Ministerul Apărării Naționale a menționat că au fost luate măsuri active de supraveghere în zona de frontieră, iar procedurile de Poliție Aeriană au fost activate pentru a gestiona situația. Totodată, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a fost notificat cu privire la posibilele riscuri pentru zonele din județele Tulcea și Galați.
Starea de alertă aeriană a fost în vigoare până în jurul orei 02:00, după ce autoritățile au evaluat și gestionat situația în mod corespunzător. Incidentul subliniază importanța monitorizării constante a frontierelor și necesitatea unei reacții rapide și eficiente în fața provocărilor de securitate.
Crater major provocat de drona rusească
Aeronave F-16 aparținând Forțelor Aeriene Române, staționate la Baza Aeriană 86 din Fetești, și aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Germane de la Baza 57 Aeriană „Mihail Kogălniceanu” au fost mobilizate în scopul desfășurării de misiuni de supraveghere a spațiului aerian național.
În cursul nopții, echipele mixte ale Ministerului Apărării Naționale și Ministerului Afacerilor Interne s-au deplasat în zona incidentului și au furnizat rapoarte în dimineața următoare. Panica s-a instalat imediat în rândul locuitorilor, dar situația s-a remediat între timp.
Conform acestora, s-a identificat un crater cu o adâncime de 1,5 metri, rezultat în urma prăbușirii necontrolate a unei drone, folosite în atacul asupra infrastructurii portuare ucrainene. Locul incidentului se află într-un perimetru nelocuit situat aproximativ 4 kilometri în amonte de localitatea Grindu.
„Aceste atacuri sunt nejustificate și în gravă contradicție cu regulile dreptului internațional umanitar”transmite MAPN.
Ministerul Apărării Naționale (MApN) a anunțat că va menține operațiunile de monitorizare a spațiului aerian și de investigare în zonele susceptibile de a prezenta riscuri în urma acestor incidente. De asemenea, MApN va păstra o comunicare continuă cu partenerii aliați, furnizându-le informații în timp real despre evoluția situației provocate de aceste atacuri.
Nu este prima dată când are loc un astfel de eveniment în România. Mai multe astfel de corpuri au căzut în țara noastră, dar niciunul dintre ele nu s-a dovedit a fi un pericol real pentru locuitorii zonelor afectate.
Șeful serviciul secret militar al Ucrainei, dat în urmărire
Șeful Direcției Principale de Informații (HUR) din Ministerul ucrainean al Apărării, Kirilo Budanov, a fost inclus pe lista persoanelor căutate în Rusia. Numele său, în vârstă de 37 de ani, figurează în prezent în baza de date a Ministerului rus de Interne, înregistrat pentru presupuse încălcări ale codului penal.
Budanov, care conduce HUR din 2020, este acuzat de autoritățile ruse că ar fi orchestrat atacul din octombrie 2022 care a provocat daune parțiale podului ce conectează Peninsula Crimeea, anexată de Rusia.
La finele lunii noiembrie, autoritățile de la Kiev au emis ipoteza că Rusia ar fi responsabilă pentru otrăvirea cu metale grele a soției lui Budanov, Marianna Budanova, consiliera primarului Kievului, Vitali Kliciko.
Kremlinul a respins această acuzație prin intermediul purtătorului său de cuvânt, Dmitri Peskov, susținând că „Ucraina întotdeauna aruncă vina pe Rusia pentru orice”.
Câți militari a pierdut Rusia
Joi, președintele Vladimir Putin a anunțat că Rusia are în prezent peste 600.000 de militari desfășurați în Ucraina, marcând astfel aproape doi ani de la ordinul său de a captura capitala Kiev. Până acum, autoritățile ruse nu au furnizat informații precise cu privire la dimensiunea exactă a grupului militar rus implicat în conflictele de pe teritoriul Ucrainei.
„Linia frontului are o lungime de peste 2.000 de kilometri (1.242 de mile). Sunt 617.000 de persoane în zona de conflict”, a declarat el în timpul primei sale conferințe de presă de la începutul războiului.
Într-o analiză publicată în octombrie, Ministerul britanic al Apărării a evaluat cu o probabilitate între 55% și 75% că armata lui Putin a suferit pierderi semnificative, echivalente cu 20 de luni de război în Ucraina. Aceste pierderi, situate în intervalul de 150.000 – 190.000 de militari, sunt considerate „pierderi permanente”, referindu-se la cei uciși sau răniți grav într-un mod care îi împiedică să revină pe terenul de luptă.
De asemenea, Kievul a resimțit impactul asupra forțelor sale armate, cu pierderi estimate la cel puțin 30.000 de militari și, conform unor oficiali americani, chiar până la 70.000.