Lui Nicolae Ceaușescu îi cam plăceau țările exotice, în ciuda rădăcinilor sale țărănești din România și a patriotismului pe care-l băga pe gâtul românilor. Elena Ceaușescu era, de asemenea, foarte încântată de locurile pe care le vizita în străinătate. Ion Mihai Pacepa a declarat, însă, despre fostul dictator că ar fi făcut trafic de droguri cu Raul, fratele demonic al lui Fidel Castro, liderul absolut al Cubei.
Românii trecuți azi de vârsta de 50 de ani care spun cu multă seninătate că, „pe vremea lu’ Ceaușescu” nu ți-era frică să mergi pe stradă și nu existau droguri, demonstrează că au trăit într-o bulă și la fel se întâmplă cu acum. Să nu uităm că în vremea lui ‘nea Nicu a existat cel mai temut criminal în serie din România (Râmaru), iar țara noastră nu era străină nici de droguri.
Doar pentru că o mulțime de români nu s-au gândit la altceva, atâtea decenii, decât la serviciu, familie, vacanțe și iar muncă, familie, etc., nu înseamnă că viața însemna doar aceste lucruri. Șocant este, însă, că așa-zisul trafic de droguri a mers până la un nivel atât de înalt. Afirmația a fost făcută de către Ion Mihai Pacepa, fostul nr. 2 al Securității, care a decis să nu mai ia parte la politica periculoasă a comunismului și a cerut în anii ’70 azil politic în SUA.
Pacepa este renumit pentru afirmațiile halucinante pe care le-a făcut de-a lungul anilor despre soții Ceaușescu și a dezvăluit mecanismele de manipulare și corupere care se desfășurau în spatele cortinei comuniste din România, cortină dincolo de care nu putea trece niciun român de rând, nici măcar membru de partid.
Când spui America de Sud, azi, te gândești imediat la droguri, de toate soiurile, la corupție, violență, tortură, crime și bani murdari. Regimurile dictatoriale și militare din acele țări au fost mediul propice pentru aceste infracțiuni. Nu prea era și cazul Cubei, care, în ciuda autoritarismului lui Fidel Castro, această țară era un paradis, din toate punctele de vedere, spre deosebire de restul statelor din America de Sud și Centrală. Chiar și față de SUA era foarte diferită, cât se poate de cosmopolită. Nu degeaba americanii regretă și azi că au pierdut Cuba din sfera sa de influență.
Pacepa spune, însă, că adevăratul lider, care conducea din umbră, era fratele lui Fidel, Raul, cel care a și preluat puterea după moartea lui Fidel. S-a întâmplat asta datorită Constituției, dar ar fi preluat-o oricum, nu încape îndoială. Dacă te-ai plâns vreodată că omul îmbătrânește prea repede și-l lasă puterile, gândește-te că sunt unii oameni cărora doar bătrânețea le mai limitează setea de putere. Raul Castro este un exemplu.
„Din păcate, în două state comuniste cu gintă latină, tiranii tind să vină în pereche – cumpărai unul, primeai altul gratis. În România comunistă au fost Nicolae și Elena Ceaușescu. Cuba s-a căpătuit cu Fidel și Raul Castro.”
Pacepa a realizat portretul fratelui lui Fidel Castro pe vremea când acesta din urmă era căzut la pat, bolnav. Printre descrierile despre personalitatea demonică a lui Raul, apar și câteva afirmații aproape șocante despre un presupus trafic de droguri cu autoritățile române:
L-am întâlnit pe Raul de mai multe ori, atât în Cuba, cât și în România. Avea drept sarcină coordonarea serviciului cubanez de informații (DGI) și la începutul anilor ’70, a intrat într-o afacere cu droguri cu fostul meu serviciu (Departamentul de Informații Externe sau DIE).”
În cele din urmă, ar fi devenit părtaș la această afacere ilegală și Nicolae Ceaușescu. Banii ar fi intrat direct în contul Ceaușeștilor, iar Lenuța i-ar fi cheltuit pe bijuterii și pe blănuri deosebit de scumpe. În timpul unei vizite oficiale a lui Nicolae Ceaușescu în Cuba, în 1972, el și frații Castro ar fi pus bazele unei afaceri cu droguri, conform afirmațiilor lui Pacepa. Motivul era, de asemena, foarte interesant și demn de luat în considerare și astăzi:
„Drogurile ar putea face mai multe pagube imperialismului decât ar putea provoca armele nucleare”, ar fi spus Fidel. „Drogurile vor eroda capitalismul din interior”, a fost de acord Raul, conform lui Pacepa.
„Nu am auzit pronunțându-se cuvântul «bani», dar administram deja banii pe care România îi făcea din propriul său trafic de droguri. Toți aceștia mergeau direct în contul bancar personal al lui Ceaușescu. Prin 1978, când am părăsit România pentru totdeauna, acel cont, denumit AT-78, avea vreo 400 de milioane de dolari – în ciuda substanțialelor găuri pe care le făcea Elena când își cumpăra blănuri și bijuterii.”