Cel mai sărac oraș din România, locul din care tinerii fug pe capete. Cum au renovat un spital cu milioane de euro… ca să-l închidă

Cel mai sărac oraș din România, locul din care tinerii fug pe capete. Cum au renovat un spital cu milioane de euro… ca să-l închidă

Se plâng că nu au de niciunele. Că nu știu încotro să o apuce. Nu-și găsesc de lucru – din 10.000 de localnici, muncesc doar 1000. Restul sunt pensionari, asistați sociali trecuți de 40 de ani și copii. Nici afaceriști importanți nu vin să le facă locuri de muncă, industria e la pământ și cei tineri, fug. Fug unde văd o mică șansă de supraviețuire.

E atmosfera din orașul cel mai sărac din România, Negrești, din județul Vaslui, surprinsă de o echipă de jurnaliști Digi 24.
La Negrești nu există sistem de termoficare. Cu lemne se încălzesc oamenii și la casă, și la bloc. Sau, cine o duce mai bine, se încălzește cu butelia.

Ca să-ți dai seama cine are rude plecate la muncă în afară, trebuie să te uiți la case. Cine și-a izolat locuința înseamnă că are un ajutor de peste mări și țări. Restul, rabdă. Cum rabdă și Petru, de 18 ani, care are și el gând de ducă. Oriunde.

Localnic: Care a putut, și-a știut, și-a avut carte, și-a avut așa… a luat tot! Și nu s-a mai uitat, că cel din urmă nu mai are ce mânca sau cu ce se îmbrăca sau să-i mai facă și lui un drept.

Reporter: Și d-asta s-a ales praful?

Localnic: Ooo… de asta! Ei au știut, au avut și au știut unde să manevreze, și-au distrus tot! Tot, tot, tot au distrus.

La primărie…ce ar mai fi de cosmetizat? Două mii de tineri au plecat să lucreze în alte orașe sau în afara țării. Cei din urmă, se declară mai norocoși, reușesc să îi ajute și pe cei de acasă.

Negreștiul pare azi imitația în ruine a orașului de demult.

Pe vremuri, își amintesc localnicii, erau de toate: aveau și fabrică de pâine, în industrie și în administrația locală lucreau aproape 2500 de oameni. Azi, să fie vreo 900-1000.

Filatura și fabrica de mobilă au murit la fel ca fabrica de pâine. Fabrica de de utilaje …a avut aceeași soartă. Capitalismul moldav a înghițit și șantierul, și SMA-ul, notează jurnaliștii Digi24.

Reporter: De când s-a ales praful?
Localnic: De vreo 2-3 ani.
Reporter: Lucra multă lume aici?
Localnic: Da! Erau vreo 300. Nu mai sunt decât paznicii.
Reporter: De ce s-a ales praful?
Localnic: Pentru că au furat-o!

Fără drumuri, mai-marii orașului spun că nu au cum să îi atragă în zonă pe investitori.

„Investitorii se opresc la munți. Nu prea reușesc să treacă munții încoace, dincoace de Ardeal, pentru că lipsesc drumurile. Autostrada Unirii? Celebra autostradă? E dureros să discutăm. Ne doare sufletul! Probabil că Moldova a fost lăsată totdeauna undeva la margine. Și nu înțeleg de ce. Sau dacă înțeleg, prefer să tac.” Vasile Voicu, primarul orașului Negrești

Primarie Negresti Vaslui

Cum au modernizat spitalul cu milioane de euro… ca să-l închidă

Într-un oraș ce pare încremenit în timp, spitalul orășenesc părea să aibă altă soartă. Părea. În urmă cu 14 ani, statul a investit pentru refacerea lui. Lucrările au costat 4 milioane și jumătate de euro. Încă un milion de euro s-a dus pe aparatură.
Apoi, cu totul, întreaga sumă, s-a dus pe apa sâmbetei.

În 2011, spitalul din Negrești era închis de Ministerul Sănătății, într-o perioadă în care pe multe unități medicale se punea lacăt. Se făceau economii, se mai descopereau fraude… Azi, și spitalul e ruină iar fostul edil al orașului îi plânge soarta:

„El, înăuntru, este dezastru. E căzut, plafoanele…E ca o clădire părăsită din 2011. Aici, dacă naște cineva, trebuie să meargă la Vaslui. S-a ales praful! Praful!” Alexandru Cioată, primarul Negreștiului în perioada 1992-1996

Despre Negrești se spune că e polul sărăciei urbane…nu doar în glumă. În 2013, într-o analiză a Universității București, orașul din județul Vaslui era desemnat cel mai sărac de la noi. O treabă care nu i-a plăcut și nu-i place primarului actual din Negrești:

„S-a redus rata șomajului, dar explicația este aceea că majoritatea tinerilor au plecat în afara țării. Două mii de tineri sunt plecați. Mulți, mulți. În Italia, Spania, Germania, Irlanda și multe țări ale Europei și nu numai. Avem destule proiecte la nivelul orașului și la nivelul zonei, dar societățile comerciale care câștigă acele lucrări se confruntă cu această problemă, a lipsei forței de muncă. Nu știm ce o să se întâmple. Nu știm ce o să facem în aceste condiții.” Vasile Voicu, primarul orașului Negrești

Spital Negresti Vaslui

Furturile de la primărie aproape că au pus lacătul pe oraș

La Negrești, ca în multe alte locuri, s-a furat din banii europeni. Au făcut-o mai ales angajații primăriei, chiar în timp ce orașul decădea.
În 2010, a fost descoperită o fraudă cu fonduri europene de 700.000 de euro și localitatea era aproape de faliment.

Dar, cu ajutorul Guvernului, care a pompat bani din fondul de rezervă, primăria a primit 2,6 milioane de lei, a achitat…furtul și a scăpat.

A mai venit un „tun”. Negreștiul obținea, ulterior, 8 milioane de euro nerambursabili, ca să asfalteze străzile. Deși lucrarea s-a făcut, finanțatorii europeni au descoperit nereguli și au cerut 1,7 milioane de euro înapoi. Încă o dată, primăria a plătit suma în 2014.

Și acum administrația locală mai are de achitat un milion de euro pentru alte nereguli. Cum nu sunt bani, va mai dura până ce va fi achitată și această datorie.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI