‘Moștenirea’ lăsată de Angela Merkel în UE. Ungaria este cea mai avantajată

Oficial Angela Merkel se retrage din funcția de Cancelar al Germaniei. Dar, atât în cadrul UE, cât și local, se pune o întrebare. Odată cu renunțarea cancelarului Angela Merkel, care este moștenirea lăsată de aceasta și ce urmează? După șaisprezece ani de mandat, reputatul politician renunță la conducerea Germaniei și a UE, lăsând cale liberă următorului reprezentant.

Angela Merkel și cei 16 ani de conducere a Germaniei și UE

Timp de 16 ani Angela Merkel a condus cu o mână de fier, ar spune unii, destinele Germaniei reunite. În același timp politicianul a fost unul din cei mai importanți factori de decizie din cadrul UE. Analiștii politici spun că Angela Merkel lasă o moștenire, atât pe plan local, cât și la nivelul Uniunii Europene.

Moștenirea lăsată Germaniei

Pe plan intern, se remarcă câteva, inclusiv introducerea ei din 2009 a unei frâne constituționale a datoriilor care garantează bugete echilibrate. O altă moștenire, mai spun analiștii, ar fi rezoluția din 2011 de eliminare treptată a energiei nucleare după dezastrul japonez de la Fukushima și decizia ei din 2015 de a anula normele UE privind solicitanții de azil. Dar cea mai controversată moștenire lăsată Germaniei, este decizia de a deschide frontierele statului pentru mai mult de un milion de refugiați din Siria și din alte părți.

Moștenirea lăsată Uniunii Europene de Angela Merkel

La nivelul UE, a existat insistența ei asupra austerității și a reformei structurale în timpul crizei datoriilor din zona euro. O altă moștenire europeană ar fi determinarea ei de a finaliza controversata conductă de gaze naturale Nord Stream 2 cu Rusia. Acceptarea datoriei UE emise în comun în așteptarea impactului economic al pandemia COVID-19, ar putea fi o altă moștenire lăsată de viitorul fost Cancelar.

 „A fost ghidată de merkantilism”

Multe voci au considerat că Angela Merkel a fost purtătoare de standarde pentru democrația liberală și alianța transatlantică.

„Numele de „lider al lumii libere” a fost întotdeauna un pic exagerat. Este adevărat că Angela Merkel, în comparație cu liderii populisti puternici precum președintele SUA Donald Trump, președintele brazilian Jair Bolsonaro sau premierul britanic Boris Johnson, arăta ca simbol al conducerii raționale și constante.”, a susținut profesorul R. Daniel Kelemen de la Universitatea Rutgers.

Reputatul profesor este de părere că Angela Merkel a fost în mare parte ghidată de „merkantilism, prioritizarea sistematică a intereselor comerciale și geoeconomice germane asupra valorilor democratice, drepturilor omului și solidarității intra-UE”.

Angela Merkel a favorizat Ungaria

Merkel a fost criticată în permanență pentru că este foarte interesantă pentru premierul Orbán și pentru că a acordat prioritate intereselor industriilor germane de automobile și de fabricație față de integritatea democratică a UE.

De asemenea, ea a fost acuzată că nu s-a pronunțat împotriva dinamicii autoritare a țării pentru a ține partidul Fidesz al lui Orbán, în cadrul familiei politice conservatoare. Alegerile strategice ale Cancelarului Merkel nu erau doar ale ei. Sunt adânc înrădăcinate în tradițiile fundamentale ale politicii și diplomației germane, sunt de părere analiștii politici, spune un reputat jurnalist și analist politic.

„Ceea ce a modelat abordarea germană față de Ungaria și Polonia depășește faptul că aceste țări sunt părți organice sau nucleul producător german-central-european și că dispun astfel de stocuri extinse și în continuă creștere de investiții străine directe germane .

De asemenea, merge mai departe decât adevărul că politica germană este modelată de responsabilitatea istorică a țării față de țările din Europa Centrală și de Est și că Fidesz a fost un membru important al PPE. Sub suprafață sunt doi factori strategici care au modelat abordarea Berlinului față de autocratizarea în creștere din cartierul său central european.”

„Incapacitatea tradițională a elitelor germane de a defini interesul național”

Un celebru analist politic și jurnalist, Daniel Hegedus, a făcut o radiografie a relațiilor dintre Angela Merkel și cele două state est-europene, în special Ungaria. În aceeași analiză a carierei Angelei Merkl, jurnalistul descoperă faptul că „atât cultura politică cât și politica externă germană este extrem de orientată spre consimțământ și dialog”

„Vorbind cu, și nu despre, autocrații din Europa Centrală este o mantră a diplomației germane de acum un deceniu. Cu toate acestea, această tradiție de politică externă este practic lipsită de putere împotriva omologilor care falsifică dialogul, precum guvernul maghiar, sau nu sunt pregătiți să meargă nici măcar cu un pas mai departe decât să mențină pur și simplu canalele de comunicare, cum ar fi Polonia.

Pe scurt, înțelegerea Berlinului, democrația și statul de drept sunt pur și simplu valori care nu au legătură cu interesele lor. Sunt drăguți, dar nu sunt esențiali pentru a obține profit. Ei merită să fie buni, dar rămân în urmă în ceea ce privește importanța accesului pe piață și menținerea dialogului.”, afimă Daniel Hegedus în analiza sa.

În analiza sa Hegedus vorbește și de „incapacitatea tradițională a elitelor germane de a defini interesul național al țării în altceva decât în ​​termeni economici de la reunificare. În această mentalitate, considerațiile geo-economice depășesc orice altceva, o tendință care a fost reflectată și în abordarea Germaniei față de Rusia și China.”