Moștenirea casei părintești. Cum se împarte averea între frați, potrivit Codului Civil

De multe ori, frații sau rudele pot ajunge în instanță deoarece nu se înțeleg asupra împărțirii unei averi. Moștenirea casei părintești este adesea un subiect de dispută mai ales între frați. Codul Civil ne spune exact cum trebuie să procedăm în astfel de situații. Mai jos vom explica care sunt regulile privind dezbaterea succesiunii între frați.

Moștenirea casei părintești. Ce cote revin copiilor?

Codul Civil spune că moștenirea se împarte în mod egal între frați, indiferent dacă aceștia sunt din căsătorie sau din afara căsătoriei. De asemenea, moștenirea se împarte egal și în cazul fraților naturali sau fraților adoptați.

Totodată, trebuie să luăm în calcul faptul că, potrivit legii, copiii sunt protejați de lege împotriva pretențiilor altor moștenitori, aici fiind o excepție soțul supraviețuitor. Prin urmare, copiii vor avea parte de moștenire înaintea altor moștenitori.

Să spunem că defunctul are 3 copii și un frate. În acest caz, moștenirea va fi culeasă mai întâi de către copii. Singura excepție de la această regulă este existanța unui soț supraviețuitor, adică celălalt părinte este în viață, care va veni la moștenire împreună cu descendenții.

Având în vederea această situație, Codul Civil spune că soțul supraviețuitor va primi o cotă de un sfert de moștenire, iar descendenții vor primi trei sferturi, împreună.

De exemplu, bărbatul a decedat și are ca moștenitori 3 copii și o soție. Prin urmare, soția va culege un sfert din moștenirea bărbatului, iar cei trei fii vor culege împreună trei sferturi.

Vezi și: Se poate face succesiunea fără toți moștenitorii? Ce prevede legea și care este procedura

Cum se împarte moștenirea în cazul în care unul dintre frați a decedat?

Dacă unul dintre frați a decedat, procesul de moștenire se face diferit. Depinde dacă fratele care a murit are sau nu moștenitori. În cazul în care acesta nu are moștenitori, averea se va împărți în mod egal între frații rămași în viață.

Prin urmare, dacă defunctul are 3 copii și unul dintre aceștia a decedat fără a lăsa copii, moștenirea se va împărți între ceilalți doi frați rămași în viață. A doua situație este cea în care fratele care a murit are moștenitori.

În acest caz, succesiunea se va realiza pe tulpină, adică partea de moștenire care ar trebui să meargă la fratele decedat, se va culege de către copiii acestuia. Să luăm și un exemplu pentru a înțelege mai bine.

Marius a decedat și a lăsat în urmă trei frați, pe Bogdan, Andrei și Vlad. Bogdan a decedat, însă a fost tatăl a doi copii, care încă trăiesc. În această situație, partea de 1/3 care i se cuvenea lui Bogdan va merge către copiii acestuia. Prin urmare, la moștenirea lui Marius vor veni Andrei, cu o cotă de 1/3, Vlad, cu o cotă de 1/3 și copiii lui Bogdan, toți cu o cotă de 1/3.

Citește și: Cât moștenește soția după moartea soțului. Ce cote le revin copiilor

Unul dintre frați a fost dezmoștenit. Cum procedăm în această situație?

Dacă unul dintre frați a fost dezmoștenit, restul moștenirii se va împarte între ceilalți frați, iar el va culege doar rezerva sa succesorală. De exemplu, dacă părintele l-a dezmoștenit pe unul dintre cei frați, iar acesta va culege rezerva sa succesorală de jumătate față de cât i s-ar fi cuvenit daca nu era dezmoștenit.

Prin urmare, va culege doar 1/6, iar ceilalți doi frați vor culege împreună 5/6 din moștenire și fiecare va culege 5/12. Fratele dezmoștenit va culege 1/6, iar ceilalți doi 5/12 fiecare.

Mai există și situație în care unul dintre frați renunță la moștenire. În acest caz, conform legii, partea lui de moștenire va fi culeasă de către ceilalți frați. Se procedează la fiecare și în cazul în care unul dintre frați este nedemn de a moșteni.