Povestea primului terorist din România. Numele său a fost Max Goldstein. Avea 23 de ani. El a fost cel care a organizat și pus în practică atentatul de la Senat, de pe data de 8 decembrie 1920, a cărui țintă a fost ministrul de Interne Constantin Argetoianu, un critic vocal al comunismului. Foto
I se mai spunea și „Monstrul cu cârlig”, făcându-se remarcat de multe ori în spațiul public prin faptul că nu avea brațul drept. Și l-a pierdut în cadrul unui experiment de confecționare de bombe artizanale, care a eșuat. El a fost considerat principalul autor al atentatului terorist de la Senat, din 1920.
Max Goldstein, pe numele său, s-a născut în comuna Bârlad, judeţul Tutova, din părinţii Alter şi Toni, comercianţi în regiune. Provenea din familie de evrei, fiind de profesiune funcţionar comercial, ultima dată domiciliat pe strada Sărăriei, din Iași.
Tânărul în vârstă de 23 de ani a fost un militant comunist, care de-a lungul timpului s-a perfecționat în spionaj și terorism. A făcut închisoare, însă a reușit să scape, planificând o serie de atacuri teroriste pe teritoriul țării noastre. A fost considerat primul terorist al României.
Prin atribuirea unor identități false, Max Goldstein a reușit să pună cap la cap două atentate la căile ferate, cel din urmă survenind la scurt timp după primul. Ambele s-au soldat fără victime umane, însă evenimentele au pus în alertă autoritățile, care au început să facă arestări.
A urmat planificarea atentatului asupra Senatului, care a fost organizat împreună cu doi prieteneni, susținători ai cauzei comuniste: Leon Lichtblau şi Saul Osias. Max Goldstein a făcut rost de două proiectile germane de 75 de mm, cu care a confecționat o bombă cu ceas.
A studiat planurile de intrare în Senat, a ales cel mai potrivit loc pentru amplasarea bombei cu ceas, la o oră de maximă agitație. Într-o seară, în jurul orei 21:00, cei trei tineri au intrat în clădirea Senatului printr-o uşă laterală care dădea spre vechile latrine. Au așteptat până la miezul nopții.
Au deschis ușa principală cu o cheie passepartout. Leon Lichtblau, care știa cel mai bine planul clădirii Senaului, a montat bomba cu ceas în spatele unei perdele, în zonă fiind așezați cei care reprezentau “regimul ororilor făcute asupra muncitorilor”, potrivit declarațiilor făcute în fața procurorilor.
Dimineața, în jurul orei 5, a fost amorsată bomba și programată să explodeze la ora 15:00, când în Senat era multă mișcare. Tinerii au plecat acasă și au așteptat până când, a doua zi, la ora 14:40, atentatul s-a produs. Motivul pentru care explozia a avut loc mai repede a avut de-a face cu o eroare de calcul.
În urma atentatului de la Senat, din 8 decembrie 1920, au fost înregistrate câteva zeci de victime umane și trei morți: Dimitrie Greceanu, ministrul Justiţiei, şi senatorii Demetriu Radu (episcop greco-catolic) şi Spiridon Gheorghiu. Printre cei răniți s-a numărat și generalul Constantin Coandă.
La vremea respectivă, a fost declarat doliu național. Cei trei morți au fost îngropați cu funeralii speciale. Ținta atentatului a fost ministrul de Interne Constantin Argetoianu, un critic al comunismului.
Oamenii legii au început să ia declarații, toate elementele indicându-l pe Max Goldstein ca fiind vinovat. Acesta a luat legătura cu agentura sovietică, a făcut rost de bani și și-a achiziționat un imobil în Iași, unde a început să tipărească lucrări de propagandă comunistă.
Din cauza anchetelor care se făceau, Max Goldstein a fost nevoit să plece din țară, pentru a nu fi prins. S-a retras, astfel, la Odessa. În octombrie 1921, după revenirea în țară, a fost prins. Pe 28 iunie 1922 a fost condamnat la închisoare pe viață și plasat după gratii la Doftana, potrivit Historia.
Citește și: Primul român care a ajuns în America. A scris istorie și a deschis drumuri pentru noi
Teroristul român s-a stins din viață în anul 1924. Unele voci susțin că decesul a survenit din cauza dezvoltării unei pneumonii grave. Alții spun că Max Goldstein a ținut greva foamei timp de 60 de zile pentru a-și grăbi singur sfârșitul.