Ministrul Mediului din Guvernul României, Tanczos Barna, a îngenuncheat în momentul în care s-a intonat imnul așa-zisului Ținut Secuiesc. „Știam ce va urma” – GALERIE FOTO

Ministrul Mediului din Guvernul României, Tanczos Barna, a îngenuncheat în momentul în care s-a intonat imnul așa-zisului Ținut Secuiesc. „Știam ce va urma” - GALERIE FOTO
Tanczos Barna, pe gheață, alături de câțiva jucători. Această fotografie a fost postată pe contul oficial de Facebook al Ministrului Mediului din România

Un nou gest controversat al Ministrului Mediului din România. Tanczos Barna a fost prezent la finala Cupei României la hochei pe gheață și a îngenuncheat în momentul în care a fost intonat imnul așa-zisului Ținut Secuiesc. Informația a fost furnizată de deputatul Dan Tănasă, care a prezentat drept o dovadă o fotografie realizată la finalul partidei în care s-au înfruntat Sport Club Miercurea Ciuc – Steaua.

Tanczos Barna, gest controversat la meciul Sport Club Miercurea Ciuc – Steaua

A fost din nou scandal după un meci de hochei din România. De data aceasta în prim plan nu sunt jucătorii de etnie maghiară, ci chiar un ministru din Guvernul României. Deputatul Dan Tănasă a postat pe pagina sa de socializare o fotografie în care susține că Ministrul Mediului, Tanczos Barna, a pus un genunchi pe gheață în momentul în care s-a intonat imnul așa-zisului Ținut Secuiesc.

Scena s-a petrecut la finalul partidei din finala Cupei României în care Sport Club Miercurea Ciuc a câștigat cu 5-0 duelul cu Steaua.

„Aseară la Miercurea Ciuc s-a jucat finala Cupei României la hochei între echipa locală și Steaua București. Cel care stă în genunchi alături de echipa locală e ministrul Tánczos Barna, membru în Guvernul României.

La finalul meciului, echipa locală a îngenuncheat când s-a cântat imnul așa-zisului ținut secuiesc. La fel a făcut și ministrul UDMR din Guvernul României. Același ministru care nu participă niciodată la Ziua Națională, Ziua imnului sau Ziua Drapelului”, a scris Dan Tănasă.

Fotografia postată pe Facebook de deputatul Dan Tănasă. Ministrul Mediului este încercuit cu roșu

La meci au fost și oficiali din Federația Română de Hochei pe gheață. Secretarul general a explicat de a refuzat să asiste la momentul respectiv.

„După ce am înmânat trofeul echipei câștigătoare am preferat să părăsesc gheața. Știam ce va urma, motiv pentru care nu am dorit să asist la acest spectacol folcloric-coregrafic al ciucanilor”, a Dan Nistor, potrivit Prosport.

Tanczos Barna a postat și el o fotografie de la meci, alături de mai mulți jucători, dar nu a oferit alte detalii. Ministrul apare și în pozele postate pe contul oficial de Facebook al clubului Steaua.

Hocheiștii României au cântat „imnul Ținutului Secuiesc” la Campionatul Mondial. Tanczos Barna a fost la meci

În luna mai, hocheiul românesc a fost zguduit de un alt scandal. România a pierdut cu 4-2 duelul cu Ungaria de la Campionatul Mondial, iar la finalul partidei jucătorii de etnie maghiară din reprezentativa noastră au cântat imnul așa zisului Ținut Secuiesc, alături de suporterii din Ungaria. Tanczos Barna a fost fotografiat la meci, alături de suporterii maghiari.

Lotul României de la Campionatul Mondial:

Portari: Patrik Polc, Toke Zoltan, Otto Onodi.
Fundași: Borisenko Pavlo, Timur Rasulov, Farkas Tamas, Yemelianenko Yevgeni, Huba Bors, Berdila Catalin, Csibi-Ferencz Robert, Kozma Zsolt
Atacanți: Szilard Rokaly, Csanad Fodor, Mircea Constantin, Peter Balazs, Roberto Gliga, Molnar Zsombor, Daniel Tranca, Casaneanu Eduard, Albert Zagidullin, Tamas Reszeg, Yevgeni Skachkov, Rokaly Norbert

Ce este „Ținutul Secuiesc”

Așa-numitul Ținut Secuiesc este un teritoriu format din județele Covasna, Harghita și o parte din județul Mureș. Aici sunt cele mai mari procentaje de populație de etnie maghiară din țară noastră: Harghita (85,2%), Covasna (73,7%), Mureș (38,1%). Etnicii maghiari din Ținutul Secuiesc sunt susținătorii unei anumite autonomii față de celelalte provincii, iar autoritățile de la București consideră că pretențiile acestora nu sunt constituționale.

„În prezent nu există ţinut secuiesc. Sunt câteva judeţe din România în care locuieşte şi populaţie maghiară. În acest context s-a promovat ideea unui teritoriu secuiesc în presa străină şi forurile internaţionale.

Denumirea nu ar trebui folosită, deoarece dă legitimitate ideii de autonomie, care a dispărut odată cu decizia statului ungar în 1876”, spunea în urmă cu doi ani istoricul Marius Diaconescu, conf. univ. dr. la Facultatea de Istorie din cadrul Universităţii din Bucureşti.

Urmăriți Playtech.ro și pe