Scene apocaliptice se desfășoară în aceste zile pe străzile orașelor din Italia. Parcă pustiul de pe străzi este și mai apăsător iar carabinierii sunt tot mai prezenți. Peste un milion de români sunt acum prinși, ca într-o capcană, și nu pot să se întoarcă acasă, în România. Unii nu pot ajunge nici la 5 km de locuința lor pentru a-și putea vedea familia și sunt obligați să stea în casă.
Ai senzația că trăiești sau că urmărești un film făcut la Hollywood (vezi isteria creată de filmul din 2011, ”Contagion”), pe străzile italiene. Guvernul italian a semnat două decrete care vor pune în carantină peste 15 milioane de persoane, sau un sfert din populație, timp de aproape o lună, încercând să oprească răspândirea coronavirusului Covid-19. Franța, a doua țară cea mai contaminată a Europei după Italia, infecțiile aici au ajuns la 1.000 de cazuri.
Într-o conferință de presă, peste noapte, premierul Guiseppe Conte a anunțat că mișcările către și dinspre regiunile din jurul Milano, capitala financiară a țării și Veneția vor fi restricționate sever până la 3 aprilie. Oamenii vor avea acces în zone sau în afara acestora doar pentru situații profesionale sau de urgență. Cei care încalcă restricțiile pot fi pedepsiți cu amenzi și puși la închisoare până la trei luni.
„Aceste măsuri vor provoca disconfort și impun sacrificii, dar acesta este momentul pentru a fi responsabil”, a spus Conte, spunând că măsurile sunt pentru a proteja sănătatea persoanelor în vârstă care sunt cele mai afectate de coronavirus.
Aceasta este situația în acest moment în Italia. Într-unul din cele mai vechi orașe din Italia, la Tivoli, situat la 30 de kilometri est de Roma, trăiesc români care acum sunt în imposibilitatea de a-și putea vedea familiile sau, mai grav, de a reveni în România. Cu toate astea, sunt mărturii care spun că, din zona de focar a infecției, mai exact zona de nord a Italiei, peste noapte, ca pe vremea războiului, zeci de familii de români, cu bagaje făcute în grabă, au fugit (acesta este termenul exact), către România folosind rute alternative, prin Germania, Grecia, etc.
Printre românii care trăiesc în mica comunitate din cea mai veche așezare din Italia, Tivoli, se numără și o româncă din Vinerea (Cugir), pe numele ei Camelia Morda Baciu, care se află acolo de aproape 20 de ani, iar acum este nevoită să stea departe de copii, de părinți, presiunea fiind enormă, panica, din păcate, instaurându-se peste tot și peste toți.
Printre lacrimi și revoltată, atât de reacția locuitorilor din Tivoli, dar, pe de altă parte, de reacția virulentă a românilor din țară care-i acuză pe cei ce vor să vină acasă de răspândirea infecției și, folosind cuvinte grele, îi îndeamnă să rămână acolo unde au decis să plece, Camelia Morda Baciu face o confesiune, pe pagina sa de Facebook, care nu mai are nevoie de alte explicații și alte adăugiri, mai ales când vine vorba de dramele care se întâmplă chiar acum în spitalele din Italia, unde medicii au ajuns să trateze bolnavii după gravitatea cazurilor și s-a ajuns la trierea drastică a persoanelor care sunt sau vor fi tratate.
”Toată Italia în izolare! Nu mai există zonă roșie, portocalie, verde, albastră, galbenă cu picățele în dungi. Se iau măsuri drastice pentru prevenirea difuzării virusului. (…) Nu are cine să te mai trateze. Spitalele sunt arhipline, cadrele medicale nu mai fac față urgențelor, sistemul sanitar este depășit.
Imaginați-vă o selecție a bolnavilor: „Pe acesta îl băgăm la terapie intensivă, pe celălalt nu avem loc acum.” Puneți-vă în situația în care alergați la spital – asta în cazul în care vi se permite să intrați – cu o persoană dragă vouă și vi se spune că nu are cine să se ocupe de el, nu sunt locuri, au ales un caz mai grav. Iar sub ochii voștri persoana dragă se stinge încet, încet.
Cu cine vă luați de piept? Ni se cere doar să stăm pe la casele noastre, să evităm contactul cu cei contaminați. Dacă nu înțelegem asta ACUM, mâine e prea târziu. Cifrele cresc în ritm alert. Acum răspund compatrioților mei, cei rămași în România și care judecă, scuipă răutăți care mă determină să pun la îndoială sufletul mare de român. Sunt milioane de români plecați în lumea largă, fiecare cu povestea lui.
Este deplorabil, ca după 30 de ani, să ne judecăm unii pe alții:” Cine, ce, cât a trimis acasă, ce ați făcut voi în timp ce noi sufeream aici, votul vostru ne-a distrus, ce vreți acum, stați și muriți acolo unde sunteți.” De cealaltă parte replicile ar fi cam așa: „Voi cei care ați rămas acasă n-ați făcut nimic bun, ați distrus tot ce se putea, în timp ce noi plângeam printre străini, voi dormeați lângă copiii voștri și mângâiați părinții voștri.”, scrie românca acum izolată în Tivoli, Italia.
Am luat legătura cu românca din Tivoli și ni s-a confirmat faptul că Italia a trecut de numărul de 10.000 de cazuri, și că, în curând autoritățile vor impune și mai multe restricții, așa cum, de exemplu, s-a întâmplat în China, după escaladarea lucrurilor.
”Eu sunt bolnavă de trei zile. Eu încă sper să nu fie virusul. Perioada de incubație a trecut. E o formă gripală, nu se știe de ce natură. Sunt tratată prin telefon. În cazul în care situația se agravează trebuie să chem ambulanța și mă tratează acasă cum pot. Sper să nu fie nimic grav. Nu am voie să merg nici la spital și nici la cabinet. Noi am trecut de 10.000 de cazuri. Se vorbește de izolare total, stil chinezesc. E jale!”, povestește românca.