Marțea Albă. Ce să nu faci în a treia zi de Paște. Obiceiuri și tradiții la români

A treia zi de Paște este cunoscută drept Marțea Albă, zi în care se spune că este bine să se dea de pomană și să nu se lucreze în gospodării. În vremurile din trecut, în ultima zi a Paștelui, oamenii obișnuiau să-și viziteze rudele, vecinii și prietenii, aceste vizite fiind numite altădată ”Umblatul cu pasca”.

Marțea Albă. Ce să nu faci în a treia zi de Paște. Obiceiuri și tradiții la români

Acest obicei își are originea din vremurile când creștinii umblau și să vestească Învierea Domnului Hristos. La sat, în Marțea Albă nu trebuie să se lucreze în gospodării. Tot astăzi, nu se spală, nu se calcă, nu se face curat. De asemenea, femeile de la sate dau azi de pomană pască rămasă de la Paște și vin roșu, în amintirea celor trecuți în neființă.

Tot în a treia zi de Paște se întorc vizitele făcute în prima zi de Paște, iar ouăle se pot ciocni ”dos cu dos”, dar și ”coastă cu coastă”.

Sfărâmarea Sfântului Agneț în Marțea Albă

De asemenea, tot în a treia zi de Paște, finii obișnuiau să le dăruiască nașilor și cumetrilor nu numai pască, ci și colaci. Și în Moldova, în a treia zi de Paște se întorceau vizitele făcute în prima zi a Paștelui.

Din punct de vedere religios, în Marțea Albă au loc uscarea și sfărâmarea Sfântului Agneț, adică acea pâine de împărtășanie, sfințită în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta și Marea Joi, a Săptămânii Patimilor. Al doilea Agneț este însă uscat și sfărâmat după o rânduială specială. Astfel că, după ce este sfărâmat, se așază într-un chivot pe Sfânta Masă din Altar. Mai mult decât atât, acest Agneț este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtășirea bolnavilor sau a celor care nu pot veni la biserică din motive întemeiate.