Mai puţini bani pentru români anul acesta. Cine sunt cei care nu mai primesc subvenţii
În 2023 vor fi mai puţini bani pentru români! Anul 2022, acaparat de crizele generate de conflictul ruso-ucrainean, a pus statul român la grea încercare și la muncă, în sensul implementării unor programe sociale care să ajute populația să treacă peste aceste situații. Numai că, din păcate, hei-rup-ul financiar făcut de Guvern, chiar și cu banii de la CE, a golit vistieria statului. Așa se face că astăzi aflăm de la minstrul Finanțelor că vor fi mai puţini bani pentru români anul acesta, și cine sunt cei care nu mai primesc subvenţii în 2023.
„Hei-rup” financiar și golirea bugetelor în 2022
În perioada de tristă amintire, cu un imbold muncitoresc, românii cântau o celebră melodie patriotică a acelor vremuri, iar versurile („Hei-rup! Hei-rup! Cad stânci de fier/ În lupta dusă de brigadieri!”) erau ca un fel de strigăt războinic.
De ce această rememorare? Deoarece anul 2022 a însemnat cam același lucru, reprezentat în versurile acestui imn patriotic, din punct de vedere financiar. Încă din februarie anul trecut, când lucrurile deja luaseră o turnură neprevăzută (războiul din Ucraina) și, ulterior, după impunerea de sancțiuni economice Rusiei, toate prețurile au luat-o razna. Cea mai mare creștere a fost la zona energetică, cu tot ce implică aceasta, iar guvernul României privea impasibil la cum cresc toate prețurile rezultate din acest carambol.
Vădit depășiți de situație, ministerele de resort începeau să caute soluții de trecere mai ușoară prin criză, problema era însă alta, banii europeni. Comisia Europeană, după ce se semna asumarea PNRR, obliga statul român să treacă rapid la reforme, de altfel condițiile din „contract” pentru a primii banii promiși. Partea interesantă de-acum începe, odată cu venirea la Ministerul Muncii a domnului Marius Budăi.
Principala reformă ceruta de CE era reforma sistemului de pensii și, în același timp, plafona creșterile acestora la 9%, ceea ce era o diminuare a acestora și o limitare până în 2027, lucru neacceptat de Budăi, și de-aici conflictele publice cu semnatarii PNRR (recte miniștrii USR), PNL și ceilalți factori politici.
De fapt, acesta a fost fitilul care avea să lanseze în piață așa-zisele programe sociale, gândite de ministerul lui Budăi și cel al lui Marcel Boloș, care de altfel este și structura ministerială care distribuie banii primiți de la CE.
Au apărut o sumedenie de proiecte sociale, altele deja existente au fost menținute, la care s-au adăugat și restul de cheltuieli cu subvențiile acordate de stat, prin lege, unor anumite categorii sociale, încă din anii trecuți.
Toate aceste proiecte noi, cu banii UE, precum și celelalte deja în practică, au scuturat grav calculele Ministerului de Finanțe, cel puțin pe trimestrele din 2022, iar efectele se vor vedea și în 2023. De altfel, Adrian Câciu vine zilele acestea și anunță că:
Vor fi mai puţini bani pentru români anul acesta
Deși nu ar trebui să mire pe nimeni, unii încă mai sperau că sumele acordate de stat, până la această oră, să se mențină și în acest nou an. Dar, surpriză, Finanțele vin și spun că vor fi mai puţini bani pentru români anul acesta:
„La acest moment nu este loc de majorări suplimentare a subvențiilor, pentru că trebuie să creez spațiu fiscal. El vine din creșterea economică. Economia trebuie să funcționeze.
Ne dorim în 2024 să ajungem la acea creștere de putere de cumpărare. Dacă lucrurile rămân cum sunt acum, eu sunt convins şi încerc să fiu mult mai optimist şi pe creşterea economică, şi pe spaţiul fiscal care se creează”, a precizat Adrian Câciu.
Adrian Câciu spune cine sunt cei care nu mai primesc subvenţii
Același ministru, care la învestire promitea că nu se vor majora taxele și impozitele, precum și multe alte promisiuni, spune și cine sunt cei care nu mai primesc subvenţii, și anume toți cei care au primit până anul trecut subvenții suplimentare, sau, mai exact, le vor primi, dar mai puțin, fără majorări, deoarece, justifică Adrian Câciu:
„România va merge în 2023 pe recuperarea puterii de cumpărate. Noi vom merge pe principiul unor locuri de muncă mai bine plătite, pe de altă parte a unor investiții productive în economie.
Ceea ce noi ne-am propus este să reboost-ăm economia în prima parte a trimestrului, astfel încât să existe spațiu fiscal suplimentar pentru a putea să venim mai accelerat pe această recuperare de putere de cumpărare”, a anunţat ministrul.
Cât despre fondurile europene absorbite de România, în diferitele segmente, inclusiv cel social, până în 2020, suma de bani UE a atins un vârf de 34 de miliarde de lei. Rămâne să vedem ce se va întâmpla în acest an cu programele anunțate.