Anul acesta, din cauza pandemiei, piața închirierilor de locuințe a scăzut cu până la 20%. Astfel, cei mai mulți tineri alocă un buget cuprin între 150 și 300 de euro pentru chirie, dar nu toți vor reveni în centrele universitare.
Deoarece multe facultăți fac cursuri online, cel puțin îm primul semsestru, unii aleg să stea acasă. Din atare motiv, tabloul imobiliar în Cluj-Napoca, București, Iași sau Timișoara se arată cu totul diferit față de anii anteriori. De menținat este că pandemia a schimbat chiar și anul universitar, fapt ce are impact pe piața chiriilor în marile centre universitare: București, Cluj-Napoca, Timișoara, Iași, ce de ani de zile trăiesc pe piața chiriilor de pe urma studenților.
Astfel, în fiecare an, în lunile septembrie – octombrie, ce coincid cu începerea anului universitar, era o cerere foarte mare pe piața chiriilor, ceea ce ducea la creșteri de 5 – 10% ale prețurilor. Dar anul acesta însă, situația s-a schimbat radical, iar chiriile au scăzut cu până la 20% în funcție de amplasament.
„A dispărut cererea foarte mare de la studenți. Au intrat pe piață și foarte multe proprietăți care erau folosite anul trecut în regim hotelier, proprietarii le-au scos pe piața închirierii pe termen lung, așa că ai de unde alege. Studenții nu se grăbesc, nu mai dau buluc ca în fiecare an. În septembrie, octombrie, toată lumea trebuia să își aranjeze chiria, dar acum lucrurile s-au inversat complet”, a spus Dragoș Vîlceanu.
Cât privește investițiile în imobiliare, luând ipoteza în care în anii anteriori persoane fizice cumpărau în rate un imobil, îl închiriau și apoi acesta ajungea să se plătească singur, acestea încă sunt profitabile.
”Ideea asta funcționează, investițiile în imobiliare s-au dovedit profitabile și există o garanție că în fiecare an se recuperează o parte din bani. Ce s-a schimbat însă este valoarea evaluării unui imobil, criteriu luat în calcul atunci când se acordă un credit imobiliar. Scăzând chiriile, scade și valoarea de evaluare a proprietăților respective”, a mai afirmat Dragoș Vîlceanu.
Trăgând linie după aceste luni de pandemie, efectele se văd însă foarte clar, iar întreaga piață imobiliară a fost bulversată, menționează analistul.
„Prima Casă era un factor de echilibru, se știa că pe segmentul de piață 50 – 70.000 de euro, era susținere din partea statului. De la anul, totul depinde de reglementările fiscale, dacă programul Noua Casă va intra sau nu în vigoare, de fiscalitate, ce facem cu TVA de 5% și de cum funcționează economia în general.
Încrederea oamenilor e un factor determinant pentru evoluția acestei piețe, dacă oamenii se mai angajează într-un credit pe 30 de ani”, conform lui Dragoș Vîlceanu.