Locul secret din București care îi leagă pe Valentin Ceaușescu, Gică Popescu și Hagi. Ani la rând au fost aici

Fotbalul românesc, pe lângă vedetele incontestabile, la vedere, a avut și un alt tip de vedete. Acestea, necunoscute publicului larg, ci doar în cercurile restrânse ale fotbaliștilor, au reușit, poate prin natura muncii lor, să știe despre fiecare în parte, mult mai multe decât s-ar crede. Într-un editorial emoționant, jurnalistul sportiv cu o experiență de peste 15 ani, Cătălin Mureșanu, a scris povestea unuia din anonimii fotbalului românesc. Numele „Nea Nicu”. Pentru mulți din Generația de Aur a fotbalului românesc a fost prietenul, păstrătorul de secrete, și uneori, chiar confidentul acestora. Azi a rămas doar istoria acestui personaj, în memoria unora, dar și în rândurile colegului Cătălin Mureșanu, de la Playsport.ro.

Regii aveau bufonii..

Încă dincolo de antichitate, capetele încoronate ale lumii, plecând de la primii împărați ai Romei, aveau în suita lor regală un personaj atipic. Uneori nebun, alteori pus pe șotii, bufonul avea unul din cele mai importante roluri la curtea imperială și regală.

Pentru cei mulți, personajul putea părea banal, chiar ridicol, dar rolul său era mult mai mult, nu doar de a înveseli chipurile imperiale sau regale. În anumite cazuri, bufonii au fost chiar cei care au detronat împărați și regi. Vă veți întreba cum așa? Răspunsul îl regăsim în poveștile din negura timpului.

Anume, plecând de la aparența faptului că, în general, bufonii erau cam înceți la cap, erau în permanență în umbra împăratului sau a regelui. Cu alte cuvinte, aceste persoanje, uneori încovoiate, hâde și urâte, știau toate secretele, toate uneltirile, și toate dedesupturile capetelor încoronate. De aici, poate, și vorba bufonul era mai puternic decât împărtul!

… „Generația de Aur” a avut frizerul!

Plecând de la această mică dizertație, și păstrând proporțiile, bineânțeles, așa s-a întâmplat și cu generațiile de fotbaliști români, de pe vremea de tristă amintire, și mai recent. Generația de Aur a fotbalului autohton l-a avut pe Nea Nicu. Jurnalistul Cătălin Mureșan povestește, în detaliu, cine a fost acest celebru personaj și ce a însemnat pentru acei fotbaliști de mare calibru din România.

„Nicu Gherase. Frizerul fotbalului românesc. Nea Nicu a filat capete importante ale fotbalului românesc, a mers cu Echipa Națională în America, la World Cup și, printre milioane de fire de păr, a auzit multe. Prin foarfeca lui au trecut generații întregi, conducători, antrenori, fotbaliști.

De la bretonul lui Marius Niculae și până la perciunii lui Valentin Ceaușescu. Inconfundabila freză a lui Ionuț Lupescu, cărarea lui Mutu- „tuns la ambele nunți”-, de la Dumitrache, Dinu, Nelu Nunweiller, la „castronul” marcă personală al lui Pițurcă, apoi vâlvoiul lui Gică Popescu, „cel cu cele mai mari bacșișuri” și până la Hagi. De fiecare dată… de la Gică mai puțin.”, scrie Cătălin Mureșanu pe Playsport.ro.

Conform celor povestite de jurnalist, la stadionul Dinamo, exact lângă statuia regretatului Cătălin Hîldan, Nicu Gherase, Nea Nicu, avea micuța sa frizerie, unde marile nume ale fotbalului românesc, și nu numai, intrau și se lăsau pe mâna și foarfeca frizerului. Inclusiv Valentin Ceaușescu, spune jurnalistul, avea să-i treacă pragul modestului frizer Nea Nicu.

Din nefericire, anul trecut, în plină pandemie, Nea Nicu avea să pună foarfeca în cui. Din păcate, Nicu Gherase s-a stins din viață, iar micuța sa frizerie avea să cunoască fierul rece al lacătului. Azi a rămas doar locul și imaginea frizerului generației de aur a fotbalului românesc, doar în memoria celor care mai trăiesc.