Locul din România care este paradisul pelicanilor. Este un spectacol total, ai fost aici?
Cum arată locul din România despre care se spune că ar fi paradisul pelicanilor și a tuturor păsărilor migratoare. Se întinde pe 2.000 de hectare și se află în județul Galați. Priveliștea îți taie răsuflarea. Despre ce destinație turistică este vorba.
Cum arată Lacul Brateș, locul cunoscut drept raiul pelicanilor
Mare, munte, deltă, peisaje care îți taie respirație. Țara noastră le are pe toate, România fiind o destinație turistică demnă de admirat și vizitat, atât pentru europeni, cât și pentru cei care locuiesc pe alte continente.
Pe lângă peșterile ascunse, castele impunătoare, străzile pline de cultură și plajele cu nisip fin și apă limpede, România se mândrește cu adăpostirea unuia dintre cele mai frumoase locuri din Europa.
Mai puțin cunoscut, în județul Galați se află lacul Brateș, o adevărată splendoare pentru ochiul uman. Luciul apelor line este acoperit de o colonie de mii de pelicani, zonă greu accesibilă pentru oameni.
Specialiștii sunt de părere că pelicanii au poposit aici pentru a se hrăni din sursele bogate de pește ce se află în lacul Brateș, o întindere de apă de 2.000 de hectare.
De asemenea, aceiași experți susțin că pelicanii vor rămâne doar pentru câteva zile în locația din județul Galați, după care se vor întoarce în Delta Dunării, acolo unde se află cea mai mare populație de pe continentul european.
Citește și Plajele sălbatice din România perfecte pentru weekend. Nisipul e fin și apa e limpede
Lacul Brateș este atestat din 1550
Conform celor de la Adevărul, zona lacului Brateș a fost documentată istoric şi geografic, încă din Evul Mediu. Primele mărturii scrise despre zona Brateşului datează din anul 1550 şi apar în lucrările geografului sas Georg von Reichersdorff.
„Lacul Brateș este descris ca o imensă întindere de apă, ascunsă printre smârcuri şi stufăriş, cu un peisaj ce aduce aminte de Delta Dunării, în zona Murighiol.
O hartă întocmită de von Reichersdorff arată lacul ca fiind un loc de refugiu al Prutului, care se transformă în apă stătătoare, undeva între actualele localităţi Vlădeşti (judeţul Galaţi) şi Cahul (Republica Moldova).
Cu vreo doi kilometri înainte de a ajunge la Dunăre, Prutul devenea din nou apă curgătoare, dar nu îşi curma cursul oricum.
Cea mai mare parte a apei ajungea în fluviu prin partea de est, un braţ principal al râului. Mai la vest, cam pe unde este actualul cartier Bădălan al Galaţiului, curgea o gârlă mică, acum dispărută ca urmare a lucrărilor de apărare a oraşului de inundaţiile venite pe acolo.”, notează jurnaliștii de la sursa citată.