Hreanul este o rudă foarte apropiată a verzei, fiind cu totul diferită, și anume, un hibrid între specia sălbatică și cea domestică. Planta are un conținut bogat în nutrienți și o rezistență mare, precum a buruienilor.
Hreanul poate avea efecte terapeutice extraordinare asupra organismului uman. Acesta conține multă vitamina C, importantă în sezonul rece. Are și minerale estențiale, cum ar fi fierul, potasiul, calciul și magneziul. De asemenea, glucozinolații duc o luptă acerbă cu bacteriile dăunătoare, fiind mai performanți decât unele antibiotice de sinteză.
Rădăcina de hrean are proprietăți citostatice puternice, iar existența glucozinolaților s-a dvedit eficientă în tratarea mai multor forme de cancer. Hreanul se poate consuma sub mai multe forme, iată ce puteți prepara cu el.
Se spală trei-șase rădăcini de hrean, se curăță bine și se dau prin răzătoare. Se adaugă o sfeclă roșie fiartă și răzuită. Se amestecă, se adaugă sare, ulei și oțet după gust. Se mai poate adăuga și miere, după care se pune totul într-un borcan închis ermetic.
Salata de hrean se poate păstra la frigider și 2 săptămâni, păstrându-și proprietățile terapeutice.
Într-un litru de vin roșu, natural, se adaugă 15 linguri de hrean dat prin răzătoarea fină. Se astupă sticla și se lasă la mecerat pentru 8-9 zile, după care se filtrează. Se administrează 3-4 linguri de vin pentru a îmbunătăți digestia, pentru stimularea și reglarea activității cardiace, contra anemiei și prevenirea litiazei biliare. Este și un afordiziac foarte puternic.
Se dă o rădăcină de hrean prin răzătoare, se adaugă 4 linguri de miere, se amestecă și se lasă 20-30 de minute la macerat. Apoi, se strecoară, presând conținutul cu un tifon și obținându-se siropul crud. Resturile din tifon se fierb în puțină apă. După fierbere, se strecoară prin presare, se lasă la răcit, apoi se amestecă cu siropul crud.
Se consumă 3 linguri pe zi. Se recomandă pentru astm, bronșită cronică, afecțiunile ale căilor respiratorii medii și inferioare.
Se dă hreanul prin răzătoarea mică, după care se învelește în tifon și se pune pe locul afectat până când apare senzația de arsură, apoi se îndepărtează. O altă rețetă este: mai întâi se obține făina de hrean din rădăcinile tăiate cubulețe pe calorifer sau în apropierea unei surse de căldură. Atunci când devin uscate, cubulețele se vor măcina cu râșnița electrică, obținându-se un praf alb, ce poate irita pielea: făina de hrean. Într-un vas, se pun apoi 2 linguri de făină de hrean și 2 linguri de seminșe de in, se adaugă apă și se mixează foarte bine. Se învelește în tifon și se aplică pe locul cu probleme pentru o oră.
Infecții urinare: 5- de grame hrean prospăt ingerate pe parcursul unei zile, timp de 21 de zile. Se asociază și cu tratament cu antibiotice naturale sau de sinteză.
Retenţie de lichide: Consumul regulat de hrean, mai ales după ora prânzului are efecte benefice asupra persoanelor care au retenție de apă.
Pentru a combate tusea: se iau 5-6 linguriţe pe zi de sirop de hrean, care se vor înghiți încet, lăsându-l să acţioneze la nivelul gâtului şi al arborelui bronşic.
Bronşită cronică şi acută: se consumă zilnic 4-10 linguriţe de hrean ras, simplu sau în salata cu sfeclă roşie.
Intern, hreanul se va administra cu prudenţă persoanelor care au un colon iritabil sau care suferă de colită de fermentaţie, iar la nivel extern, mai ales sub formă de cataplasmă, hreanul va fi folosit cu prudenţă de către persoanele care au pielea sensibilă, alergică.