Lege nouă de la 1 ianuarie 2024. Ce trebuie să afle toți românii cu bani

Piața muncii din Europa și, implicit din România, raportează anual pierderi datorită muncii la negru. Raportul de anul trecut, realizat de Autoritatea Europeană în domeniul Muncii publica o statistică alarmantă, conform căreia peste 6,8 milioane de lucrători casnici nu figurau oficial în documente, asta în fapt, rerpezentând găuri la bugete prin necolectarea taxelor aferente. Pe baza acestor informații UE a impus noi reglementări legislative la nivel european pentru a reglementa siutația de fapt a acestori categorii sociale, inclusiv în România. Așadar, vorbim de o lege nouă de la 1 ianuarie 2024, deja elaborată încă din 2022. Citește mai departe și vezi despre ce este vorba.

Românii, pe primul loc la mobilitatea de muncă în UE

Raporutl publica pentru 2022 de Autoritatea Europeană în domeniul Muncii arată că numărul de de persoane în vârstă de muncă care se deplasează în UE, între 2020 și 2021, a rămas relativ stabil, cu aproximativ 10,2 milioane de cetățeni UE de vârstă activă care locuiesc într-o țară din UE diferită de țara de cetățenie. Compoziția persoanelor care se deplasează în UE în funcție de cetățenie a rămas în linii mari aceeași din 2016 spune AEM, românii rămânând cel mai mare grup individual, cu 27 %, urmați de polonezi, cu 12 % și italieni cu 10 %.

Același raport mai arată că în aceeași perioadă, 2016-2021, profesioniștii au înregistrat cea mai mare creștere a ocupării forței de muncă, cu 4% față de o medie de -0,7%, și cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante în 2021, când se înregistr aun procent de 5% față de o medie de 3,8%, fiind cea mai mare creștere a ocupării forței de muncă și cea mai mare rată a locurilor de muncă vacante fiind înregistrate în rândul profesioniștilor din domeniul tehnologiei informației și comunicațiilor, cu 8,2% și, respectiv, 13,1%.

Vezi și: Lovitură pentru mii de românce din Italia. Decizia de ultimă oră luată de Guvern

Forța de muncă la negru, creștere progresivă

În schimb, ocupațiile din domeniul elementar au înregistrat cele mai mici creșteri ale ocupării forței de muncă și cele mai mici rate de locuri de muncă vacante, iar datele releventae au mai arătat că. Italia și Bulgaria au înregistrat o creștere relativ slabă a ocupării forței de muncă, cuprinsă între-0,3 și -0,6%,  în majoritatea ocupațiilor, în timp ce Spania, Polonia, România și Bulgaria au avut cele mai mici rate de locuri de muncă vacante, care au depășit rareori 4%.

Dacă datele oficiale ale pieței forței de muncă are variații considerabile, de cealaltă parte, mai arată raportul, a avut o creștere semnificativă, înregistrându-se peste 6,8 milioane de lucrători casnici care lucrau la negru, iar fenomenul este în creștere.

La nivel european, UE a emis directive de implementare a unor cadre legislative specifice acestor categorii sociale de angajați, iar România încearcă încă din 2022 să se alinieze la aceste norme. Astfel, în 2022, legiuitorii români elaborau un cadru legal, cunoscută sub numele de „Legea prestatorului casnic”, mai exact Legea nr. 111/2022.

Datele mai arată că sunt 9,5 milioane de lucrători casnici în Europa în cele 27 de state membre ale UE, dintre care 90% sunt femei. Dintre acestea, 6,3 milioane sunt declarate și cel puțin 3,1 milioane lucrează la negru. Migranții realizează o proporție semnificativă din munca domestică.

Guvernul anunță o lege nouă de la 1 ianuarie 2024

Noul cadru legal, cea va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2024, stabilește cadrul legal pentru angajații casnici, inclusiv a acelor angajați care activează în scop comercial în zona serviciilor de igienizare, croitorie, îngrijire corporală, curățenie, supraveghere a unor persoane învârstă sau minori, etc.

Pe baza acestui cadru legal, angajatul va avea anumite beneficii, conform legislației, vorbind aici de tichete de activități casnice, valoarea acestora fiind de 15 lei, iar numărul de tichete oferite de angajator se ridică la 75 de tichete, reprezentând un total de 1.125 lei. Un alt aspect este că angajații vor putea să strângă, de-a lungul unui an, 600 de tichete, statul acordd alte 75 de tichete în plus, iar contra-valoarea lor putând fi colectată în anul următor, în afară de salariul stabilit cu angajatorul, care va suporta valoarea acestor tichete oferite.

Vezi și: Impozite noi pentru acești români care lucrează de acasă. Anunțul oficial

De cealaltă parte, conform acestei legi, angajatul casnic va datora către stat un ipozit minim de 10% și un procent de 25% la contribuțiile de pensii de stat, iar cotele se aplică la jumătate din valoarea unui tichet. În același timp, lege nouă stabilește ca angajatul casnic să intre automat în sistemul public de pensii, ca asigurați și pot beneficia de ajutorul de șomaj, dacă fac dovada unor realizpri de venituri.

Beneficiile aduse de această lege nouă de la 1 ianuarie 2024 sunt legalizarea acestui tip de serviciu, stoparea muncii la negru în cazul persoanelor casnice și, nu în cele din urmă, să ofere un cadru legal de perotecție socială pentru aceste categorii de angajați. La nivel european, state precum , Belgia, Franța, sau Austria, au introdus astfel de legislații, încă din 2001, respectiv 2006, iar sumele deduse anual ajung și până la 50.000 de euro pe an, în cazul Franței de exemplu.