Reușita lui Kovesi supără maxim PSD: cum s-a descurcat față de francez și german

Laura Codruța Kovesi este câștigătoarea votului din comisia pentru libertăți civile și justiție (LIBE) a Parlamentului European.

Laura Codruța Kovesi a obținut 26 voturi miercuri în comisia pentru libertăți civile și justiție (LIBE) a Parlamentului European, clasându-se pe locul întâi pentru ocuparea poziției de procuror-șef al Parchetului European. Pe locul doi s-a clasat Francois Bohnert (Franța) cu 22 voturi, iar pe trei Andres Ritter (Germania), care a obținut un singur vot.

Laura Codruța Kovesi a câștigat votul din comisia pentru control bugetar a Parlamentului European pentru desemnarea procurorului-șef al Parchetului european, clasându-se peste contracandidații săi din Franța și Germania.

Votul a fost secret și cu buletine, iar din comisia de numărare a voturilor au făcut parte Monica Macovei și Maria Grapini, potrivit G4Media.

Kovesi a reușit să răzbată printre toate acuzațiile aberante aduse de PSD, ALDE și de aliații lor mediatici, după ce a fost audiată marți seara, 26 februarie, mai bine de o oră, în Parlamentul European.

Prin aceste voturi, Kovesi are șansa să devină procuror-șef în cadrul Parchetului European. Comisia LIBE are 60 de membri, dar au fost zece absențe.

Cum votul din Comisia LIBE coincide cu cel de marți din comisia de control bugetar, acum, propunerea comună a celor două comisii este trimisă Conferinţei Preşedinţilor şi preşedintelui Parlamentului European, Antonio Tajani.

Procurorul-şef va fi numit de comun acord de către Parlamentul European şi Consiliu. Conform Regulamentului privind instituirea Parchetului European, Parlamentul European şi Consiliul îl numesc de comun acord pe procurorul-şef european pentru un mandat de şapte ani, care nu poate fi reînnoit. Consiliul hotărăşte cu majoritate simplă.

Parchetul european este o instituţiile nou înfiinţată, motiv pentru care suntem în faţa unei proceduri noi. Laura Codruţa Kovesi nu a fost propusă de România, aşa cum nici contracandidaţii săi din Franţa şi Germania nu au fost propuşi de ţările lor, ci au aplicat pentru funcţie în nume propriu. Dar, spre deosebire de Kovesi, sunt puternic susţinuţi de instituţiile naţionale de profil. Acum suntem la cel de-al patrulea pas al procedurii de numire.