Klaus Iohannis, în conflict cu CCR. Ultima decizie luată de președintele României
Președintele României, Klaus Iohannis, a contestat la Curtea Constituțională a României legea care interzice referirea la identitatea de gen în şcoli şi universități spunând că echivalează cu cenzura.
Klaus Iohannis, conflict cu CCR. Ce decizie a luat președintele României
Astfel, președintele Klaus Iohannis a atacat, vineri, la Curtea Constituțională a României (CCR) legea adoptată de Senat prin care sunt interzise orice fel de referiri la identitatea de gen, în școli și în universități, informează un comunicat transmis de Administrația Prezidențială.
”Reprezintă o discriminare și o îngrădire a dreptului la libera exprimare. Președintele consideră că modificarea legii educației, în sensul interzicerii în unitățile de învățământ a activității în vederea răspândirii teoriei sau opiniei identității de gen, reprezintă o discriminare și o îngrădire a dreptului la libera exprimare. Echivalează cu instituirea unei cenzuri a opiniilor/teoriilor în cercetarea teoretică pe tema identității de gen”, se arată în contestația formulată de Klaus Iohannis.
Klaus Iohannis, în conflict cu CCR. Ultima decizie luată de președintele României
Cine a introdus acel amendament
Legea a fost adoptată de Parlament după ce a fost introdus un amendament de către senatorul PMP, Vasile Cristian Lungu şi Paşcan Emil-Marius. Amendamentul care se referă la identitatea de gen îi aparţine lui Vasile Cristian Lungu, absolvent al Seminarului Teologic din Zalău şi licenţiat apoi în Psihologie Specială în SUA, la Loyola University.
„Considerăm că, prin impunerea unei condiții pentru interzicerea, în unitățile de învățământ, a activității în vederea răspândirii teoriei sau opiniei identității de gen, anume aceea ca această teorie/opinie să fie înțeleasă ca un concept diferit de sexul biologic și că cele două nu sunt întotdeauna aceleași, legea dedusă controlului Curții Constituționale este de natură să determine excluderea din sfera beneficiarilor dreptului la educație pe aceia care ar dori studierea teoriei/opiniei identității de gen, circumstanțiată însă, în mod subiectiv, de către legiuitor, în funcție de modul în care aceasta este înțeleasă”, se arată în cererea de reexaminare.