COVID-19 a pus o mare parte din Europa în pauză. Dar cineva trebuie să aleagă căpșunile Germaniei, Italiei, Franței sau chiar a Marii Britanii.
Se părea că sezonul de vârf ajunsese devreme la aeroportul din Cluj-ul de nord-vestul României, pe 9 aprilie, în timp ce aproximativ 2.000 de lucrători sezonieri se pregăteau să urce în 13 zboruri charter spre Karlsruhe și Dusseldorf în Germania. Scenele terminalului încălcând toate restricțiile de distanțare socială impuse de guvern pentru a face față răspândirii COVID-19, au provocat consternare în țara Uniunii Europene, unde noul coronavirus a ucis peste 300 de oameni.
Dar, de asemenea, subliniază compromisul dintre combaterea pandemiei și protejarea economiei, agricultura din Europa de Vest depinde de forța de muncă ieftină din Europa de Est, iar zeci de mii de români și familiile lor depind de salariu. Prim-ministrul, Ludovic Orban, a declarat că „absorbția acestei forțe de muncă, în România, este astăzi aproape imposibilă”.
Într-adevăr, guvernul Orban a emis, pe 4 aprilie, un ordin de scutire a tuturor zborurilor charter care transportau lucrători sezonieri de restricțiile impuse zborurilor comerciale către și din hotspoturile COVID-19. Autoritățile, recrutorii și angajatorii străini au fost acuzați că pun viața în pericol.
Dar guvernul spune că se așteaptă ca între 80.000 și 90.000 de români, mulți dintre ei din zonele rurale sărace, să facă excursii similare pentru munca sezonieră în Europa de Vest în acest an. Este o măsură promițătoare pentru a asigura respectarea reglementărilor de distanțare.
„Acești oameni acționează din disperare. Nu au altă șansă.”, a declarat Sorin Faur, expert în resurse umane și fondator al consultanței HR Academy din București.
Pe fondul acestui scandal, Italia, mai exact fermierii italieni profită și ei de această situație și fac presiuni pe guvernanți, astfel că reprezentanții Confederaţiei agricultorilor italieni Coldiretti a cerut Guvernului de la Roma să negocieze cu România. Negocierea are ca subiect permiterea muncitorilor români să vină la muncă în Peninsulă.
Potrivit lui Lorenzo Bazzana, manager de afaceri la Coldiretti, cea mai mare asociație de ferme mici și producători agricoli din Italia, măsurile de carantină impuse de România creează greutăți pentru producătorii agricoli.
Bazzana a declarat pentru publicația ”Ziua Pământului” că mii de muncitori români se tem să se întoarcă la muncă la diversele ferme italiene, deoarece guvernul român cere ca toți cetățenii sosiți înapoi din Italia să intre în carantină timp de două săptămâni.
Măsurile de carantină ale guvernului român sunt impuse în efortul de a împiedica răspândirea infecției COVID-19 în România. Cei care se întorc din Italia trebuie să se autoizoleze în casele lor timp de 14 zile.
Poziția autoritățile sunt cu siguranță justificabile, în măsura în care majoritatea pacienților raportați cu coronavirus s-au infectat cu boala în Italia. Confederația de recoltat directă din Italia, Coldiretti, spune că 15.000 de români vor călători în regiunea Veneto, parte a unei fâșii de nord a țării, pentru a alege fructe și legume în această primăvară.
Peste un milion de cetățeni români lucrează peste tot în Italia în diferite sectoare ale economiei țării mediteraneene. Întrebat dacă este într-adevăr un fapt că nu există suficienți muncitori în agricultura italiană, managerul Coldiretti a afirmat
„Aproximativ un sfert din producția agroalimentară din Italia depinde de lucrătorii străini. În fiecare an, peste 370.000 de lucrători sezonieri vin în Italia din 155 de țări. Cu toate acestea, majoritatea lucrătorilor, aproximativ 107.000 de oameni, sunt din România. Absolut. Iar cea mai mare comunitate de lucrători din această industrie este cea românească. ”, a declarat Bazzana.
La celălalt capăt, Germania a ridicat restricțiile de călătorie pentru lucrătorii migranți, venind în ajutorul fermierilor care spun că au nevoie de 80.000 de lucrători în următoarele două luni pentru a recolta produse și pentru a se asigura că rafturile supermarketurilor nu sunt lăsate goale.
Spania, o altă țară, dintre cele mai afectate din Europa, pregătește un decret care să permită fermierilor să angajeze 150.000 de lucrători temporari, Marea Britanie are nevoie de 70.000.
Faur a spus că Europa în ansamblu avea nevoie de lucrători, între 800.000 și un milion de oameni, sezonieri, în fiecare an și că pandemia nu ar fi putut veni într-un moment mai rău pentru sectorul agricol.
Cu importurile limitate, produsele interne sunt vitale pentru a satisface cererea, în timp ce efectul fructelor și legumelor lăsate să putrezească la o scară semnificativă nu ar face decât să agraveze mizeria economică a continentului. De aici și renunțările urgente la lucrătorii sezonieri, dar chiar și atunci, Faur a spus că se îndoiește că angajatorii vor primi numărul de care au nevoie.
La 8 aprilie, Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România a solicitat o renunțare similară la autobuzele închiriate care leagă România cu alte țări. Institutul Național de Statistică al României, INS, a declarat pentru BIRN că nu are date despre numărul de lucrători sezonieri agricoli sau despre contribuția lor la economie.
În rândurile ce urmează veți regăsi comunicatul dat de Confederația de recoltat directă din Italia, Coldiretti, referitor la criza muncitorilor români din Italia, precum și argumentele oficiale ale reprezentanților confederației.
”Muncă: Italia coridoare verzi active pentru lucrătorii sezonieri pe câmpuri.
Zeci de mii de muncitori români au reușit să se întoarcă la muncă în mediul rural din Germania și Marea Britanie, datorită acordurilor dintre diferitele țări care au exploatat coridoarele verzi pentru libera circulație a lucrătorilor sezonieri agricoli din Uniunea Europeană pentru a garanta producția și alimente pentru familii în timpul urgenței de sănătate.Un canal de colaborare cu România ar trebui deschis imediat de unde aproximativ 1/3 dintre lucrătorii sezonieri angajați în agricultură provin de unde au construit relații de încredere cu întreprinderile de-a lungul timpului. Din acest motiv, la nivel național este necesară acum o simplificare radicală a voucherului„ gricol, care poate permite rezidenților italieni, studenților și pensionarilor să efectueze munca în mediul rural într-un moment în care școlile, universitățile și activitățile economice sunt oprite.”
Problema forței de muncă în agricultură privește întreaga Uniune Europeană, unde Coldiretti estimează lipsa a aproape un milion de lucrători agricoli sezonieri pentru campaniile de recoltare în principalele țări agricole, din Germania până în Anglia, din Franța până în Spania, dar și din Austria, Danemarca , Finlanda și Norvegia, care au solicitat oficial un coridor aerian pentru lucrătorii agricoli de la guvernul ucrainean.