Istoria Bucureștiului se vinde pe 4 milioane de euro. Casa celebră care se dă, fără regrete

Pentru bucureștenii începutului de secol al XiX-lea, apariția unei femei pe bicicletă pe străzile prăfuite ale Bucureștilor era o apariție. Dar ce apariție era Maria Mihăescu, dama de companie ce avea să-i frângă inima inclusiv Regelui Ferdinand I. În cultura populară avea să fie cunoscută sub numele de „Coana Mița Biciclista” și avea să facă furori prin frumusețea și non-conformismul ei.

Povestea de dragoste dintre Regele Ferdinand I și Coana Mița Biciclista

Începutul de secol al XiX-lea aducea revoluția industrială în Bucureștii prăfuiți ai vremii. Deja instaurată Casa Regală, lucrurile aveau să se schimbe radical. Influențele pariziene se regăseau atât pe străzi, cât și în magazine, dar și în noile arhitecturi zonale, mai ales în centrul Capitalei.

Poveștile spun că în Bucureștiul acelui 1900 exista o damă de companie, care a reușit să frângă sufletele multor personalități importante ale vremii. Pe numele real Maria Mihăescu, celebra Coana Mița Biciclista avea să devină amanta a trei capete încoronate, Regele Ferdinand, Leopold, Rege al Belgiei, și Manuel al Portugaliei, care ar fi și cerut-o de soție.

Primul, Regele Ferdinand, îndrăgostit peste măsură, spun gurile rele, avea să-i dăruiască un adevărat palat cu 28 de camere şi 15 băi. Construcția clădirii avea să-i revină arhitectului Nicolae Mihăescu.

Situată la intersecția străzilor Christian Tell și  Biserica Amzei, la doar câțiva metri de actuala Ambasadă a Franței, construcția are și astăzi măreția de atunci și influențele Art Nouveau ale începutuli de secol.

Deși considerată damă de companie, Maria Mihăescu era și o bună-cunoscătoare a artelor, deseori fiind amfitrioana unor expoziții de artă, unele dintre ele prezente și în cronicile vremii.

„D-na M. Mihăescu, cunoscută supt supranumele glorios de Miţa Biciclista, grandioasa regină a demimondului bucureștean, a pus la dispoziție subsolul luxoasei d-sale locuințe din str. Lascăr Catargiu (colț cu str. Luminei) pentru o expozițiune permanentă de pictură și sculptură a societăței „Arta”. Felicităm pe d-na Mihăescu că se manifestă ca o Mecena a artelor române. Bravo Mecena! Vivat Miţena!” („Furnica” – 11 februarie 1910)

Curtezană de lux, cu școli la Paris

Curtezană de lux, cu școli făcute la Paris, Maria Mihăescu avea să devină controversată, fiind prima femeie, și singura pe-atunci, care se plimba cu bicicleta pe străzile Bucureștilor. Cel care avea să imortalizeze momentul și să-i atribuie deja celebrul nume de „Coana Mița Biciclista”, era jurnalistul amorezat profund de dumneaei, George Ranetti.

„Deunăzi S.P.A. (Societatea pentru Protecția Animalelor) în unire cu Societatea pentru Cultura Femeilor Române au organizat mari serbări populare în parcul expoziției de la Filaret. S. P. A. a instalat o berărie în care chelnerii erau înlocuiți cu pretejații ei; S. C. F. R. s’a ocupat cu restul. Între alte ‹‹distracții››, am avut o mare reprezentație pe scena teatrului Cazino, unde Mița Biciclista, cunoscuta noastră demimondenă internațională, a dansat Kake Walke cu d. Cerchez. ‹‹Un succès fou, ma chère››.

Și noi ne-am bucurat (une fois n’est pas coutume), că o dată în viața ei Mița Biciclista a consimțit să-și puie, gratis, picioarele în serviciul unei opere de binefacere patronată de Alteța Sa Principesa Maria (notă: viitoarea Regină Maria a României).

(…) Cum rămâne însă cu cei 300 de lei pe care Mița Biciclista i-a dăruit tot în scop de binefacere? – C’est curată pescărie! Și pentru ca să isprăvesc, o ultimă și indiscretă întrebare adresată d-lui Cerchez: – Gemenii de astă iarnă tot în colaborare cu Mița Biciclista i-ați făcut?”, scria George Ranetti în presa vremii.

Primăria scoate la vânzare impresionatul palat

În anii de după revoluție celebrul palat în care ar fi locuit „Coana Mița Biciclista”, a intrat într-un grad de degradare. Fiind monument de patrimoniu, edilii care au trecut pe la primării decid renovarea imobilului. Astăzi, conform unor surse, este evaluat la suma de 4 milioane de euro, de altfel suma cu care este scos la vânzare.

Palatul, astăzi renovat, ar putea deveni o locație pentru birouri, chiria fiind aici între 2.000 și 4.000 de euro. Deocamdată nu există un cumpărător concret, dar ceea ce se știe este că a fost scoasă la vânzare pentru puțin peste 4 milioane de euro.

În aceeași situație se află și fostul palat al celebrului bancher Maurice Blank, fosta Ambasadă a Americii, care a fost retrocedată urmașilor marelui bancher al României. Imobilul, aflat și el în degradere la un moment dat, dispune de 50 de camere, 6 băi, construite pe o suprafață de  2.500 de metri pătrați construiți și mai dispune de încă 2.000 de metri pătrați de grădină. Acastă clădire a devenit, între timp, sediul Prefecturii București.