Invenția genială a acestei femei. Ce ține în mână poate salva planeta VIDEO

Invenția care poate salva planeta. „Produsul nostru este de aproape cinci până la șapte ori mai puternic decât betonul”, spune Matee, fondatorul Gjenge Makers din Nairobi, care transformă deșeurile din plastic în materiale de construcție durabile.

Invenția care poate salva planeta: cărămizi realizate dintr-un amestec de diverse tipuri de plastic

„Există acele deșeuri pe care nu le mai pot prelucra; nu pot recicla. Asta obținem ”, a spus Matee, plimbându-se pe lângă sacii de deșeuri din plastic. Fabrica ei produce 1.500 de cărămizi în fiecare zi, realizate dintr-un amestec de diferite tipuri de plastic.

Acestea sunt polietilenă de înaltă densitate, utilizate pentru fabricarea sticlelor de lapte și de șampon, polietilenă cu densitate redusă, adesea folosită pentru pungi de cereale, și polipropilenă, folosită pentru frânghii, capace și găleți. Deșeurile de plastic sunt amestecate cu nisip, încălzite și apoi comprimate în cărămizi, care sunt vândute la prețuri diferite, în funcție de grosime și culoare, care costă 850 de șilingi kenyan (7,70 dolari) pe metru pătrat, de exemplu. (1 dolar = 110,0500 șilingi kenyani).

Matee, un inginer de materiale care și-a proiectat propriile mașini, a declarat că fabrica sa, înființată în 2017, a reciclat 20 de tone de deșeuri de plastic. Ea intenționează să adauge o altă linie de producție mai mare, care ar putea tripla capacitatea, ce speră să fie gata chiar la sfârșitul acestui an.

• Matee și-a înființat fabrica după ce a rămas fără răbdare, așteptând ca guvernul să rezolve problema poluării cu plastic. „M-am săturat să fiu pe margine”, a spus ea, conform Reuters. 

Combaterea poluării 

Din cauza poluării mediului înconjurător, de la jumătatea secolului XX, multe națiuni au instituit legi proiectate pentru a repara distrugerile anterioare ale poluării necontrolate și pentru a preveni viitoarele contaminări ale mediului. În Statele Unite a fost adoptată „Legea pentru Aer Curat” (Clean Air Act – 1970). Prin ea se impunea reducerea semnificativă a anumitor tipuri de poluare ale aerului, cum ar fi emisiile de dioxid de sulf.

„Legea pentru Apa Curată” (Clean Water Act – 1977) și „Legea pentru Apă Potabilă Nepericuloasă” (Safe Drinking Water Act – 1974) au stabilit norme pentru deversarea poluanților în ape și standarde pentru calitatea apei potabile, iar „Legea pentru Controlul Substanțelor Toxice” (Toxic Substance Control Act – 1976) și „Legea pentru Conservarea și Recuperarea Resurselor” (Resource Conservation and Recovery Act – 1976) au fost promulgate pentru a supraveghea și controla deșeurile periculoase.

După 1980 au fost concepute programe care alocau fonduri pentru curățarea celor mai contaminate terenuri de depozitare a deșeurilor. Acestea, alături de alte câteva legi federale sau statale, au ajutat la limitarea poluării. Progresele, în schimb, au fost lente și au rămas multe probleme nerezolvate.