‘Interlopii’ pe vremea lui Ceaușescu: cum acţionau bandele de golani pe timpul comunismului

'Interlopii' pe vremea lui Ceaușescu: cum acţionau bandele de golani pe timpul comunismului

Răspândirea criminalității organizate în întreaga lume a stimulat acțiuni naționale și internaționale considerabile. O mare parte din această acțiune a apărut abia în ultimii ani. Instrumentele utilizate pentru a răspunde provocărilor pe care le prezintă criminalitatea organizată sunt încă testate. Una dintre dificultățile de a concepe contramăsuri eficiente a fost lipsa de informații despre ce este de fapt criminalitatea organizată și ce măsuri s-au dovedit eficiente în alte părți. În plus, discuțiile internaționale sunt adesea îngreunate de absurditatea definiției crimei organizate; în timp ce unii pot vorbi despre traficul de droguri, alții vorbesc despre traficul de migranți.

‘Interlopii’, flagelul secolului în România

În cei douăzeci de ani care au trecut de la revoluțiile din 1989 și prăbușirea comunismului în Europa Centrală și de Est au avut loc numeroase schimbări fundamentale în toată regiunea. Una dintre tendințele generale asociate tranziției post-comuniste a fost nivelul creșterii criminalității în general și a criminalității organizate în special în țările din regiune.

Îngrijorările cu privire la amenințarea percepută de nivelurile crescute ale criminalității organizate în Europa Centrală și de Est au devenit deosebit de răspândite în legătură cu extinderea Uniunii Europene pentru a include țările din regiune în 2004 și 2007. Imediat după 1989 a avut loc o „explozie” aparentă a criminalitatea organizată în toată Europa Centrală și de Est, având în vedere relația dintre tranziția post-comunistă și dezvoltarea crimei organizate și explorarea realităților complexe din spatele evoluției crimei organizate în Europa Centrală și de Est contemporană.

‘Interlopii’ pe vremea lui Ceaușescu

Imaginea României anului 2020, din punctul de vedere al criminalității organizate, este una sumbră, și nu de puține ori am asistat la ascensiuni importante a interlopilor și a clanurilor acestora în spațiul public, iar autoritățile par a fi neputincioase când vine vorba de a lua atitudine și de a se folosi de pârghiile legilor în vigoare pentru a stopa acest flagel.

'Interlopii' pe vremea lui Ceaușescu: cum acţionau bandele de golani pe timpul comunismului
‘Interlopii’ pe vremea lui Ceaușescu: cum acţionau bandele de golani pe timpul comunismului

Dacă ar fi să comparăm România de astăzi cu cea din anii de glorie ai comunismului cu față umană, am constata că nu sunt prea mari diferențe, cel puțin la capitolul numărului mare de infractori, sau interlopi, cum îi numim astăzi. Nu puține au fost ocaziile în care presa străină a relatat, chiar și în perioada de tristă amintire despre lumea ascunsă a interlopilor, dar și recent, în anii de după revoluție. Ceea ce este cu semnul întrebării, și pe bună dreptate, este cum pe vremea dictatorului Nicolae Ceaușescu interlopii vremii nu scoteau capul așa de vizibil în lume, și de ce acum, aceeași sau poate alții noi reușesc să se mențină iar autoritățile nu stârpesc răul de la rădăcină?

În România comunistă, în mai toate orașele mari, sau urbe, cum li se mai spunea, au existat într-adevăr șefi și grupări de crimă organizată, dar parcă erau mai mult ținuți sub control. Un fost ofiţer de poliţie judiciară, pe numele său Dumitru Tudor, povestea prin 2018 despre lumea pestriţă dintr-una din urbele României de atunci. Este vorba de orașul depe maul Dunării, Drobeta Turnu Severin. un oraș în care, înainte de 1989, acţionau găştile de golani, un fel de înaintaşi ai interlopilor din ziua de astăzi.

„Restaurantele din urbe erau beneficiarele clienţilor din această lume a bişniţei. Toate aveau formaţii de muzică uşoară sau lăutărească. Nu exista la acel moment nicio cârciumă cât de mică, fără formaţie de muzică, Severinul fiind renumit din acest punct de vedere. Restaurantele Parc Hotel, Drobeta, Dunărea şi altele se concurau în formaţii de muzică, dar şi la frumuseţea ospătăriţelor, care constituiau altă atracţie a restaurantelor dunărene. Unde sunt banii automat apăreau şi două categorii de consumatori: bătăuşii şi prostituatele. Aceste două categorii se comportau precum copacul şi muşchiul, simbioză perfectă. Eu răspundeam de infracţiunile cu violenţă şi moravuri. Practic, cârciumile erau „spaţiul” meu de lucru. Aici erau scandalurile pentru supremaţie între găşti, bătăuşii şi curvele. Tot ce-mi trebuia ca eu să-mi fac de lucru. Şi aveam, nu glumă.”, povestește fostul ofițer, Dumitru Tudor.

DĂ PLAY ȘI FII MAI INFORMAT DECÂT PRIETENII TĂI