În ultima săptămână criza din Belarus s-a adâncit și mai mult, având revolte din ce în ce mai multe în stradă, jurnaliști din televiziunea națională în grevă, iar, mai nou, ajutorul disperat al președintelui Alexander Lukashenko spre Putin și Rusia. Toate aceste lucruri au creat premisele unor tensiuni între Europa și Rusia.
Liderului rus de la Kremlin, Angela Merkel, Cancelarul Germaniei, i-a transmis că orice intervenție a armatei ruse pe teritoriul Belarusului va fi „inacceptabilă” , iar UE amenință cu sancțiuni pentru alegerile „contrafăcute” din Belarus.
Pe fondul crizei din Belarus, Putin a vorbit marți cu cancelarul german, la telefon, pentru a solicita rezolvarea situației din zonă. Acest dialog vine după ce ministrul spaniol de externe a avertizat că UE ar putea impune sancțiuni care vizează „persoanele implicate în violență și frauda electorală”. Protestele au continuat luni noaptea, în timp ce Alexander Lukashenko refuză să renunțe la rezultatul alegerilor, considerate ca fiind contrafăcute.
Vladimir Putin i-a transmis Angelei Merkel că nu acceptă intervenția Occidentului în zonă. Președintele rus a vorbit la telefon cu cancelarul german, în urma unui semnal de alarmă tras în Occident cu privire la rezultatele electorale dubioase și la represiunea care a urmat ordonată de către liderul Alexander Lukashenko.
Putin s-a oferit deja să trimită trupe în țara aliată pentru a menține ordinea, determinându-l pe Donald Trump să avertizeze că SUA „urmărește îndeaproape ce se întâmplă”. Belarusul a fost zguduit de zile de proteste în masă de la alegerile din 9 august, care au văzut că Lukashenko, cunoscut drept „ultimul dictator al Europei”, a revendicat victoria cu 80% din voturi, în ciuda afirmațiilor răspândite, de înșelăciune.
Cel puțin două persoane au fost confirmate moarte, pe fondul susținerii protestelor, iar alte persoane sunt torturate în închisoare. Oponenta Sviatlana Tsikhanouskaya, fostă profesoară de engleză, a fost forțată să fugă din țară în Lituania, deoarece membrii partidului ei au fost prinși și arestați.
Protestele au continuat, iar un număr considerabil de activiști s-au adunat în afara unui centru de detenție din Minsk unde sunt ținuți unii dintre colegii lor manifestanți. Ministrul spaniol de externe, Arancha Gonzalez Laya a vorbit în mass-media spaniolă despre sancțiuni, înaintea unei reuniuni a miniștrilor UE care urmează să aibă loc miercuri.
„Noi, în Europa, credem că există loc pentru sancțiuni, nu împotriva țării sau împotriva cetățenilor țării, ci împotriva persoanelor care au instigat violența sau fraudarea procesului electoral”, a spus ea.
Între timp, ambasadorul belarus în Slovacia a anunțat că va renunța la postul său după ce și-a anunțat sprijinul în favoarea protestatarilor. Igor Leshchenya a declarat că este „solidar cu cei care au ieșit pe străzile orașelor din Belarus cu marșuri pașnice, pentru ca vocea lor să poată fi ascultată”.
El a adăugat că a fost șocat de rapoartele de bătăi în masă și de tortură și a acuzat forțele de ordine din Belarus de restabilirea tradițiilor poliției secrete sovietice.
O represiune brutală a regimului Lukashenko nu a reușit să oprească un val de greve și manifestații la Minsk, care au atras duminică 200.000 de oameni și au continuat luni. Liderul din opoziție a spus că este gata să preia frâiele statutului dacă Lukashenko este determinat de proteste să demisioneze.
Lukashenko, în vârstă de 65 de ani, care a fost la putere de 25 de ani, a respins orice posibilitate de a repeta votul care i-a acordat un al șaselea mandat. Acesta s-a retras în Occident și a declarat că țara sa va „pierde ca stat” dacă votul va fi reluat.
„Am organizat deja alegeri. Până nu mor eu , nu vor fi alte alegeri. Vom supune schimbările la un referendum și voi preda puterile mele constituționale. Dar nu sub presiune sau din cauza străzii. Da, nu sunt un sfânt. Îmi cunoc latura aspră. Nu sunt etern. Dar dacă îl dați jos pe președinte, veți trage în jos țările vecine și toate celelalte. „, a declarat Alexander Lukashenko.
Marea Britanie a declarat că alegerile au fost „frauduloase” și guvernul britanic a transmis că „Marea Britanie nu acceptă rezultatele”, apelând la sancțiuni și la o sondare a presupusului sistem de votare.
„Lumea a urmărit cu groază violența folosită de autoritățile din Belarus pentru a suprima protestele pașnice care au urmat acestei alegeri prezidențiale frauduloase”, a declarat secretarul de externe, Dominic Raab.
Între timp, în Germania, Angela Merkel, a refuzat să vorbească cu Lukashenko prin telefon în urma „victoriei” sale, după ce liderul a afirmat altfel. Șeful NATO, Jens Stoltenberg, a declarat că alianța „urmărește îndeaproape” evenimentele din Belarus și rămâne pregătită să-și apere membrii, în timp ce Ucraina a anunțat că își va retrage ambasadorul la Minsk.
„Dezvoltarea evenimentelor în Belarus, unde societatea și-a exprimat un vot de încredere în rezultatele oficiale ale alegerilor prezidențiale, schimbă fundamental situația în relațiile bieloruse-ucrainene”, a declarat ministrul de externe Dmytro Kuleba.
Liderii UE urmează să poarte discuții de urgență prin videoconferință, miercuri, după ce șeful Consiliului European, Charles Michel, a declarat că violența împotriva protestatarilor este „inacceptabilă și nu poate fi permisă”.