Înălțarea Domnului 2024, tradiții și obiceiuri. De ce este interzis să folosești sarea în această zi de mare sărbătoare
Înălțarea Domnului 2024 celebrează întoarcerea lui Iisus în Cer. Este sărbătorită, în general, într-o zi de joi, la 40 de zile după Paște, deoarece, conform Bibliei, Iisus și-a adus apostolii pe Muntele Măslinilor, unde s-a înălțat înapoi la Cer la patruzeci de zile după Învierea sa. Credincioșii sărbătoresc Ziua Înălțării pentru a comemora victoria lui Iisus asupra morții și mântuirea tuturor celor care cred în el. Sărbătoarea marchează sfârșitul sărbătorii Paștelui.
Înălțarea Domnului 2024 – tradiții și obiceiuri
Înălțarea Domnului este una dintre cele mai mari sărbători din calendarul creștin ortodox. Biserica Ortodoxă a rânduit prăznuirea Înălțării Domnului în fiecare an la 40 de zile după Paște.
Pentru că în anul 2024, Paștele Ortodox a fost celebrat pe data de 5 mai, Înălțarea Domnului este sărbătorită în acest an pe 13 iunie, zi care pică într-o joi.
Vezi și: Ce se împarte de Înălțarea Domnului. Alimentul pe care este bine să-l dai de pomană
Înălțarea Domnului, cunoscută în popor și sub denumirea de Ispas, este o zi specială, de care sunt legate o mulțime de tradiții și superstiții.
În timp ce unele au devenit doar o amintire, altele sunt păstrate și astăzi cu sfințenie în unele zone ale țării.
Un obicei care este respectat cu sfințenie este înroșirea ouălor, ziua Înălțării fiind ultima în care ouăle vopsite de Paște se mai pot mânca. De asemenea, aceasta este data până la care multă lume încă mai folosește salutul creștin „Hristos a înviat!”. Ouăle de Înălțare se sparg rostind formula „Hristos S-a Înălțat!” – la care se răspunde cu „Adevărat S-a Înălțat”.
O superstiție din bătrâni spune că cei care mor în ziua de Ispas ajung automat în Rai, pentru că se spune că între Paște și Înălțarea Domnului cerurile sunt în permanență deschise.
Tot la această dată se dă de pomană pentru cei care nu mai sunt printre noi. Se împart diverse alimente, în special ouă roșii, vin și cozonac.
Un alt obicei vechi spune că totul trebuie să fie semănat până la Înălțare, altfel oamenii nu vor avea parte de o recoltă bogată.
În Banat sau în Ţara Haţegului, după celebrarea slujbei religioase, are loc o procesiune prin câmpuri, în timpul căreia recoltele sunt binecuvântate.
În unele locuri, oamenii obișnuiesc să străbată câmpurile și pădurile din jurul satului. Împodobirea bisericilor și a caselor cu flori și spice verzi de grâu nu este doar o tradiție estetică, ci și un gest simbolic, mulți crezând că în această zi recoltele și fânul sunt binecuvântate.
Ce se face în această zi
În ziua de Înălțare, există o serie de practici și credințe specifice. Acesta este momentul în care se dă de pomană pentru cei morți. În același timp, este ultima zi în care ouăle roșii mai pot fi consumate.
Vezi și: Câte zile libere vor avea românii în iunie 2024. Când are loc minivacanța de Rusalii
Se spune că Mântuitorul purta frunze de nuc la brâu când s-a înălțat la cer, așa că acest obicei este menținut și în prezent, ca simbol al tradiției, în unele zone ale țării.
În această zi nu se folosește sare și nu se fac focuri. Se crede că aduce ghinion, așa că sunt evitate în ziua de Înălțare.
Un alt ritual este să se taie păr din vârful cozilor de vite și să se îngroapă în furnicare, pentru a aduce rodnicie și prosperitate în gospodărie.
De asemenea, în ziua de Înălțare, există și lucruri pe care este bine să le eviți: spălarea rufelor și treburi casnice.
Este o zi de sărbătoare cu cruce roșie, așa că nu se muncește și nici nu se vorbește urât. De asemenea, e ghinion să te cerți cu cineva în această zi.