În cât timp se poate contesta o succesiune. Actele de care ai nevoie

În cât timp se poate contesta o succesiune și care este procedura pe care trebuie să o faci? Moștenirea sau succesiunea este de două feluri: legală, prin care rudele și soțul supraviețuitor au dreptul la averea defunctului și testamentară, în care defunctul își lasă bunurile către o persoană sau mai multe, conform dorințelor sale.

Ce este succesiunea

Transmiterea bunurilor unei persoane decedate către una sau mai multe persoane în viață se realizează prin moștenire.

 Există două modalități principale de moștenire: moștenirea legală (succesiune) și moștenirea testamentară, fiecare cu reguli specifice și proceduri stricte.

Codul civil reglementează în detaliu aspectele legate de moștenire, stabilind criterii precise și condiții pentru a determina cine are dreptul să moștenească. 

Citește și: Când se pierde dreptul la moștenire. Care sunt prevederile Codului Civil

Iată cele mai importante aspecte ale succesiunii:

În momentul deschiderii succesiunii, adică la momentul decesului persoanei, anumite persoane au dreptul să moștenească, fie ca urmare a legii, fie ca urmare a unui testament. 

Cu toate acestea, Codul civil definește și categoriile de persoane care sunt considerate nedemne să moștenească, fiind excluse din modul de transmisie a bunurilor.

Printre aceste categorii se numără persoanele condamnate penal pentru infracțiuni grave, cum ar fi cea de omor, cu intenția de a ucide pe cel care lasă moștenirea. 

De asemenea, sunt considerate nedemne de drept și persoanele condamnate pentru tentativa de omor asupra unui alt posibil moștenitor, în circumstanțe care ar fi influențat negativ drepturile lor de moștenire, dacă moștenirea ar fi fost deschisă la momentul săvârșirii infracțiunii.

Citește și Legea moștenirii în România: tot ce trebuie să știi despre succesiune, testament și condiții de moștenire

Această calitate de nedemnitate poate fi constatată de instanța de judecată sau de notarul public, la cererea unei părți interesate sau chiar din oficiu, pe baza hotărârii judecătorești care confirmă condamnarea penală. Astfel, persoanele care încalcă grav legea penală pierd dreptul de a moșteni, conform prevederilor Codului civil.

În cât timp se poate contesta o succesiune

Împărțirea efectivă a moștenirii poate fi realizată fie la notarul public, fie în fața instanței de judecată, după decesul persoanei decedate. 

Citește și: Succesiune 2023. Top 3 informații de la avocați, pentru moștenitorii care vor să obțină bunurile unei persoane

Procesul de dezbatere a succesiunii, indiferent de modalitatea aleasă, este considerat imprescriptibil, ceea ce înseamnă că poate fi inițiat oricând, indiferent de cât timp a trecut de la data decesului defunctului.

Totuși, este recomandabil ca dezbaterea succesiunii să aibă loc în primii doi ani de la decesul persoanei în cauză, pentru a evita plata unor taxe suplimentare. În termenul de doi ani, moștenitorii nu sunt obligați să plătească impozitul de 1% din valoarea terenurilor și construcțiilor din masa succesorala, cu condiția să finalizeze procedura în interiorul acestui termen.

În situația în care o persoană dorește să conteste valabilitatea unui testament sau a unei succesiuni, aceasta trebuie să inițieze în instanță o acțiune de contestare a testamentului. 

Pentru a face acest lucru, persoana interesată trebuie să depună acțiunea în termen de șase luni de la primirea testamentului sau de la realizarea succesiunii.

Este important de subliniat că dreptul de a dispune de patrimoniul succesoral este supus reglementărilor privind succesiunile. 

Citește și: Pot fi dezmoșteniți copiii de către părinții lor? Ce trebuie să știi în acest sens

Astfel, actele de succesiune sau alte documente pentru transferul de proprietate după deces sunt considerate nule în cazul în care nu respectă aceste reglementări legale.

Acte necesare pentru succesiune

Pentru a deschide procedura succesorală, trebuie să prezinți următoarele acte:

• Cerere-tip
• Certificatul de deces în original
• Actele de stare civilă a moștenitorilor – certificate de naștere, căsătorie, divorț
• Actele de identitate ale moștenitorilor
• Actele de proprietate pentru toate bunurile care intră în succesiune
• Certificatele de acționar (daca e cazul)
• Talonul și cartea auto (daca e cazul)
• Certificatul de atestare fiscală ANAF de la localitatea/sectorul unde a avut domiciliul defunctul
• Certificatul de atestare fiscala DITL (Directia de Taxe si Impozite Locale) prin care se atestă daca avea sau nu datorii la bugetul local.

Citește și: Moștenirea bunurilor din străinătate: cum se împarte averea, cine are dreptul la ea și ce importanță are testamentul