Ilie Năstase, reacție halucinantă despre implicarea României în război: „De ce ajutăm Ucraina?”

Conflinctul din Ucraina a sensibilizat o lume întreagă. Zeci de mii de ucraineni au luat calea pribegiei din calea trupelor rusești. Au fost raportate adevărate genocide făcute de ruși în mai multe localități, iar Occidentul a reacționat dur la adresa Rusie. Tot acest război a declanșat și patimi din partea unor personalități publice, mai ales aici, dincoace de granița de nord. Puțini sunt cei care știu că și în perioada de glorie a URSS, dar și după 1991, și până de curând, comunități întregi de români au fost prigoniți, forțați să-și decline originile, și chiar amenințați cu moartea când s-au încăpățânat să nu o facă. Există mărturii ale românilor din Ucraina despre atrocitățile făcute de autorități. Au fost făcute cu bună știință și cu acordul celor 6 președinți, din 1991 și până în 2014, dinaintea celui de astăzi, Volodimir Zelenski. Au existat voci publice care au reacționat dur la adresa Ucrainei, ținând cont de aceste aspecte. Printre aceștia și celebrul Ilie Năstase.

Ucraina și comunitățile românești prigonite

Conform ultimelor date statistice, comunitatea vorbitoare de limbă română, formată din etnici români și moldoveni, este a doua minoritate ca mărime din Ucraina, după ruși, și numără peste 400.000 de persoane. În secolele care au trecut, numărul acestora a fost mult mai mare. Dacă ținem cont de momentul finalului Celui De-al Doilea Război Mondial, URSS anexa Basarabia și Nordul Bucovinei.

Nordul Bucovinei și partea de sud a Basarabiei au revenit RSS Ucrainene, iar restul Basarabiei intra în viitoarea republică Sovietică a Moldovei. Câteva milioane de români treceau peste noapte de sub tutela României, sub cea a lui Stalin și a URSS-ului.

Declanșarea conflictului în Ucraina și reacția României

Pe 24 februarie 2022 Vladimir Putin lansa operațiunile de denazificare din Ucraina, invadând mai multe teritorii. Volodimir Zelenski, în cadrul intervenției sale televizate, cu doar 24 de ore înainte, vorbea de unificare. În intervenția sa menționa toate comunitățile minoritare, exceptând-o pe cea mai mare, după cea rusească, cea a românilor.

Cu toate astea, reacția populației române a fost neașteptată în fața exodului de refugiați ucraineni. România și-a deschis granițele, iar la ora asta sunt peste 800.000 de ucraineni pe teritoriul statului român, primind ajutor din partea societății civile și nu numai.

Ulterior, după întâlnirea oficială dintre Volodimir Zelenski, Marcel Ciolacu și premierul Nicolae Ciucă, președintele ucrainean promitea același tratament pentru comunitățile de români din Ucraina, precum cel pe care-l primesc etnicii ucraineni pe teritoriul României.

Ilie Năstase reacționează dur la adresa Ucrainei

Printrei cei care au reacționat dur la ce se întâmplă în aceste zile se numără și Ilie Năstase. Dacă unii s-au poziționat de cealaltă parte a baricadei, arătându-și suportul, fostul mare tenisman este în tabăra cealaltă, declarând:

„Ucraina a zis că nu recunoaște limba română. De ce o ajutăm? Nu este războiul meu, al României. Cineva a spus ca nu e pregătită armata română de război. E pregătită, dar nu pentru un război cu Rusia, ci cu o țară mică.

De ce vorbim noi mai mult decât Ungaria? De ce ne dam noi mari? Acum şase luni Ucraina spunea că nu recunoaște limba română în rândul românilor din Ucraina. Ştiaţi că a fost împotriva noastră să intrăm în NATO?

Condamn Rusia pentru războiul ăsta, dar nu sunt de acord ca noi să ne băgăm în faţă acolo, să ne ducem peste băiatul ală, care a fost actor. Suntem şi noi cineva. Aţi văzut câte miliarde a primit Ucraina? Noi ce am primit de la SUA? Nu am primit nimic. A trebuit sa ne platim si rachetele. Suntem foarte importanţi în NATO, suntem cei mai importanţi după SUA”, a încheiat, ironic, Ilie Năstase, potrivit România tv.

Persecuții împotriva minorităților etnice comise de autoritățile ucrainene

În urmă cu trei ani, un site de limbă română din Ucraina a semnalat un nou val de cazuri de persecuții împotriva minorităților etnice comise de autoritățile ucrainene. Astfel de persecuții au avut loc de când Ucraina s-a lansat în campania distructivă de interzicere a predării în școli a limbilor minoritare care sunt încă active pe teritoriul său.

Într-o conferință de presă, Ruslan Storojuk, șeful serviciilor de securitate ucrainene din regiunea Cernăuți, a declarat că funcționarii publici din regiunea sa au fost concediați pentru că dețineau dublă cetățenie, cetățenie ucraineană și română, ceea ce înseamnă că și cetățenii UE sunt afectați, spuneau jurnaliștii.

„Serviciile de securitate ucrainene hărțuiesc în mod constant asociațiile culturale ale minorităților etnice.

Pentru a cita un exemplu, Centrul Cultural Român „Eudoxiu Hurmuzachi” era acuzat, nu mai puțin, de subminarea integrității teritoriale și a inviolabilității Ucrainei.”, scriau la vremea respectivă ziarele românești.

Comisia Europeană avea cunoștință de eforturile autorităților ucrainene de a lipsi minoritățile etnice de drepturile lor culturale și sociale. Dar fără a lua măsuri pentru a proteja aceste comunități și, în unele cazuri, cetățenii UE