Cele două cutremure cu magnitudinea de peste 7 grade au provocat o adevărată tragedie în Turcia, motiv pentru care, întreaga lumea trăiește acum cu spaima posibilității unei asemenea catastrofe în orice loc de pe planetă. În România, clădirile cu risc seismic sunt numeroase, iar autoritățile, deși sunt conștiente de aceste probleme grave, au amânat momentul rezolvării lor, ba mai mult, nici nu se cunoaște cu exactitate numărul total al clădirilor care la primul cutremur mai puternic se prăbușesc.
Țara noastră nu a fost ferită de cutremure, însă din fericire, magnitudinea lor a fost sub 6 pe scara Richter, ceea ce a făcut ca nicio clădire să nu fie distrusă.
În ciuda faptului că au fost promulgate două legi (2019 și 2022), care obligă autoritățile să realizeze până la 1 iunie 2024 expertizarea seismică a şcolilor şi a spitalelor construite înainte de 1978, rezultatele oficiale la nivel național au întârziat să apară.
Cu toate acestea, în urmă cu ceva timp, reprezentanții Ministerului Educației au transmis că, în România dintr-un total de 31.394 de clădiri școlare doar 1.800 au fost supuse unor expertize în acest sens. Din cele aproape 2.000 de clădiri, o treime dintre acestea sunt încadrate cu risc seismic I și II.
Potrivit datelor oferite de Inspectoratul pentru Situații de Urgență București, sectoarele în care cele mai multe școli și grădinițe își desfășoară activitatea în clădiri cu risc seismic mare sunt 1, 3 și 5. Mai exact, ar fi vorba de 170 de astfel de unități educaționale, ale căror elevi se află în pericol.
Dintre acestea 20 sunt încadrate în clasa 1 de risc, ceea ce înseamnă că riscul prăbușirii în cazul unui cutremur de peste 7 grade este foarte mare, cele mai multe dintre acestea fiind construite înainte de 1977.
Următoarele clădiri care prezintă un risc suficient de mare de pericol sunt reprezentate de jumătate din școlile din București, acestea fiind încadrate în clasa a doua de risc, ceea ce înseamnă că, aceste construcții pot suferi degradări majore sub efectul cutremurului, însă pierderea stabilității este puțin probabilă.
Din fericire pentru elevii din sectoarele 2, 4 și 6, clădirile cu risc seismic expertizate tehnic nu cuprind unități de învățământ, însă pot fi chiar blocurile în care aceștia locuiesc.
Cu privire la spitalele care stau să cadă în capul pacienților, numărul acestora este suficient de mare, astfel încât, un astfel de cutremur ar provoca adevărate tragedii.
Într-un document al MAI care datează din anul 2018, se arată că 137 de spitale din 15 județe, dar și din Municipiul București, se află pe lista unităților medicale care prezintă risc seismic.
Astfel, 5 spitale din Argeș, 4 din Brăila, 10 din Botoșani, 5 din Buzău, 5 din Călărași, 20 din Constanța, 10 din Dolj, 1 din Giurgiu, 15 din Iași, 4 din Mehedinți, 5 din Neamț, 1 din Olt, 10 din Teleorman, 5 din Vrancea, 5 din Vaslui și 32 de corpuri de clădire care aparțin de 11 spitale din
Capitală necesită reabilitare și consolidare, riscând să fie distruse în urma unui cutremur mai mare. Din păcate, din lista județelor care găzduiesc spitale vechi, primele cu risc seismic sunt cele județene, excepție făcând Iași.