Giganții din România care au ridicat imperii. Care sunt cele mai mari companii din țară ce produc averi colosale
DUpă 1990, intrând în așa-zisa economie de piață, și într-un rapid proces de privatizare și de atragere de investiții, România avea să devină un teren propice pentru viitori giganți, companii multinaționale, sau și cu acționariat de stat, cu alte cuvinte, giganții din România care au ridicat imperii. Citește mai departe și află care sunt cele mai mari companii din țară ce produc averi colosale.
România post-comunism și economia de piață
Imediat după evenimentele din Decembrie 1989, încă din ianuarie 1990, noua orânduire a statului anunța planurile de viitor economic al democrației mioritice, asta însemnând atragerea de investiții externe masive, o trecere masivă a unei industrii mamut centralizate către o economie de piață, deci, în consecință, o schimbare de paradigmă de sorginte comuniste.
Planurile includeau, așa cum s-a întâmplat și în celelalte state din blocul comunist, și privatizarea anumitor segmente importante din economia românească, de altfel considerate profitabile și cu riscuri minime de eșec.
Vezi și: Fabrica din România care poate fi salvată de la dispariție. Guvernul a început negocierile
Dar, realitatea avea să ne dovedească că nimeni și nimic nu ne putea pregăti pentru dezastrul ulterior și lipsa de echilibru în a gestiona resursele existente ale statului român.
Primii ani au însemnat o adevărată criză și o inflație ajunsă la un procent nevferosimil, de aproximativ 118%. Ba mai mult, în primăvara anului 1999, România se confrunta cu cea mai gravă criză economică de la prăbușirea comunismului.
Criza din primăvara lui 1999 și incapacitatea de plată a datoriilor
Simptomele imediate s-au reflectat în doi ani consecutivi de scădere a produsului intern brut, a producției industriale și a investițiilor în 1997 și 1998, precum și într-un deficit de cont curent anormal de ridicat în 1998, de aproximativ 3 miliarde de dolari, care a contribuit la reducerea rezervelor Băncii Naționale a României.
Acest lucru, combinat cu o aglomerare a rambursărilor de datorii în prima jumătate a anului 1999 și cu probleme în obținerea de credite de la Fondul Monetar Internațional (FMI), a creat posibilitatea unei situații de incapacitate de plată a datoriei externe.
Majoritatea crizelor economice sau financiare reflectă o combinație de factori pe termen scurt și pe termen lung, în timp ce profunzimea și durata crizei vor depinde în mare măsură de cei din urmă.
Deși criza românească din primăvara anului 1999 nu a fost la fel de gravă ca cea cu care s-a confruntat Rusia în august 1998 sau Bulgaria în 1997, ea a reflectat probleme structurale profunde ale economiei românești, care nu puteau fi depășite fără schimbări structurale substanțiale pe termen lung ale sistemului economic.
Marea Privatizare și colapsul ulterior
După această perioadă extrem de dură, FMI avea să elaboreze, alături de autoritățile de la București, un plan de redresare economică, asta însemnând privatizarea, de fapt, vânzarea unor mari giganți din vechea industrie, de la cea constructoare de mașini (vezi Dacia), la toate celelalte zone din patrimoniul economic al României.
Astfel s-a trecut la privatizarea sistemului de telecomunicații, aici vorbind e compania statului de telecomunicații ”RomTelecom”, privatizarea marilor producători de gaze naturale și extracție de țiței, companiile de transport, ferioviar, naval, și de transport în comun, etc.
Vezi și: Fabrica de pe vremea comunismului care îşi suspendă activitatea. Zeci de angajaţi vor suferi
Astfel, au început să apară așa-zișii giganții din România care au ridicat imperii, vorbinde aici de companii cu capital privat, sau cu capital parțial aparținând și statului român, etc.
Dacă ar fi să numărăm cam câți sunt acești giganți, conform ZF.ro, numărul se reduce la 10, iar miliardele făcute de aceștia duc la cifre halucinante, și anume de cifre de afaceri de aproximativ 200 de miliarde de lei, suma reprezentând, conform aceleiați publicații citate, un procent de 9% din businessul românesc actual.
Cine sunt giganții din România care au ridicat imperii
Deși nu mulți și-au pus această problemă, sau nici măcar nu i-a interesat, publicația ZF.ro face un bilanț al acetsor prezențe pe piața românească post-decembristă, și restrânge numărul giganților, așa cum precizam, la doar 10 mari companii. Și dacă vrem un răspuns la întrebarea ”cine sunt giganții din România care au ridicat imperii?”, iată lista în cele ce urmează:
- OMV Petrom – 55,9 miliarde lei
- Automobile Dacia – 25,7 miliarde lei
- RomPetrol Rafinare – 23 miliarde lei
- Lidl Discount – 18,5 miliarde lei
- Kaufland România – 16 miliarde lei
- Engie România – 15, 2 miliard lei
- E.On Energie România – 13,7 miliarde lei
- Lukoil România – 13,4 miliarde lei
- ROMGAZ – 13,1 miliarde lei
- BAT România – 12,7 miliarde lei
Giganții din România care au ridicat imperii (sursa ZF.ro)
Total = 184,2 miliarde de lei
Giganții din România care au ridicat imperii, conform sursei citate, au la această oră aproximativ 50.000 de angajați, rulând aproximativ 9% din întreaga cifră de afaceri din business-ul românesc de la această oră.
Deși cifra pare mică, în marea ecuație economică înseamnă extrem de mult, iar unul care recunoștea potențialul României de a se clasa printre primele 10 economii ale UE, este și fostul CEO al Engie România, Eric Stab, care declară pentru Zf.ro:
”România poate ajunge una dintre primele 10 economii ale UE. Dar este greu să mergi înainte dacă te uiţi mereu înapoi“, a transmis, la final de mandat, Eric Stab, fostul CEO Engie România.
Vezi și: E.On şi Engie, obligați să plătească despăgubiri clienților. Cum obții banii de la ei
Trebuie reamintit aici că italienii de la Engie au anunțat că se retrag din piața românescă, iar la nivelul Comisiei Europene s-a aprobat vânzarea activelor companiei din piață către o companie cu acționariat grecesc.
Aceștia sunt giganții din România și cifrele lor de afaceri, dar asta nu este tot, sunt mult mai multe rotițe ale acestui mecanism economic românesc, care funcționează și aduc venituri, atât companiilor active, cât și statului prin plata dărilor aferente.
Pe de altă parte, actualul guvern dorește introducerea unei noi legislații prin care giganții din România să fie impozitați cu 1% pe cifra de afaceri, vorbind aici de acele companii cu acționariat străin și cu vărsare de profituri la sursă, adică la companiile mamă din țara de origine. Rămâne de văzut dacă se va lua această decizie sau nu.